• Jurnalista Jamie Stiehm, care se afla în clădirea Capitoliului când au avut loc tulburările de miercuri, relatează ce a văzut.
  • „Am avut sentimentul că nu există nimeni care să coordoneze ce se întâmplă, că poliția Capitolului a pierdut controlul asupra clădirii și că se poate întâmpla orice”.
  • Stiehm mărturisește că în acele momente și-a amintit că pe 11 septembrie 2001, avionul care s-a prăbușit avea ca țintă Capitoliul.

Jamie Stiehm, un editorialist politic american, care se afla în clădirea Capitoliului când clădirea a fost luată cu asalt de protestatarii pro-Trump, a istorisit pentru BBC ce a trăit în acele momente.

„În afara Capitoliului, am întâlnit un grup de susținători foarte gălăgioși ai președintelui Donald Trump, toți fluturând steaguri și afirmându-și loialitatea față de el. Am avut sentimentul că aveau să fie probleme”.

În a doua oră de dezbatere, istorisește Stiehm, „dintr-o dată am auzit sunet de geamuri sparte. Aerul a început să fie încețoșat. Un reprezentant al Poliției Capitoliului a anunțat apoi: «Cineva a pătruns în clădire». Toată lumea s-a uitat în jur și apoi s-a continuat activitatea în mod normal. După aceea însă anunțurile poliției au devenit din ce în ce mai precipitate. S-a anunțat că intrușii au pătruns în rotonda, de sub faimoasa cupolă de marmură.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

Mulți dintre noi suntem jurnaliști căliți – am văzut priveliști violente când am făcut reportaje despre crime în Baltimore – dar acest lucru a fost foarte imprevizibil. Poliția părea că nu știe ce se întâmplă. Nu erau coordonați. Au încuiat ușile camerei, dar în același timp ne-au spus că ar trebui să evacuăm sala. A fost deci un sentiment de panică.

Mi-a fost frică. Și alți jurnaliști cu care am vorbit mi-au spus că le e puțin rușine că le e frică.

Aveam sentimentul că nu există nimeni care să coordoneze ce se întâmpla, poliția Capitolului a pierdut controlul asupra clădirii și că se poate întâmpla orice”.

Stiehm mărturisește că s-a gândit în acele momente la atacurile din 11 septembrie din 2001, când unul dintre avioane s-a prăbușit și nu și-a atins ținta, care era Capitoliul. „Mi-am sunat familia, doar ca să știe că eram aici și că eram într-o situație periculoasă”.

„Am auzit un foc de armă. Am putut vedea că era o confruntare în camera noastră. Cinci bărbați țineau arme îndreptate spre ușă. A fost o priveliște înspăimântătoare. Din fericire, nu au fost focuri de armă în interiorul camerei. Dar pentru o vreme, am simțit că ar fi fost foarte posibil acest lucru pentru că lucrurile evoluau foarte rapid.

Am văzut multe ca jurnalist, dar asta a fost ceva mai mult. Sfera publică colectivă a fost subminată, agresată, degradată.

După aceea a trebuit să decid dacă mă voi întoarce și eu în cameră. Am decis să o fac, pentru că mesajul pe care îl trimiți astfel este: «Poți incita o mulțime, dar noi vom continua». Cred că acesta este un mesaj politic foarte important”.