• Raportul dezvăluie peste 750 de atacuri de dezinformare, inclusiv răspândirea știrilor false și hărțuirea pentru a submina încrederea în instituțiile publice.
  • Ucraina a fost țara cel mai des atacată, cu 149 de entități vizate, inclusiv organizații media și grupuri LGBTQ+.
  • Raportul se axează pe alegerile din 2023 din Spania și Polonia, evidențiind tactici precum diseminarea de informații false pe Telegram și implicarea ecosistemului rusesc în inducerea unei percepții de insecuritate în rândul alegătorilor spanioli.

Atacurile de dezinformare din 2023 au vizat democrația europeană, dar și instituții media și organizații LGBTQ+, și au implicat manipularea malițioasă a imaginilor și a vocilor unor celebrități precum Margot Robbie și Nicolas Cage, potrivit concluziilor unui raport al UE, scrie The Guardian.

Cercetarea, cel de-al doilea raport anual al UE privind dezinformarea, ridică capacul asupra armelor digitale desfășurate pentru a submina Ucraina, dar și pentru a răspândi știri false în timpul alegerilor din Polonia și Spania.

Raportul a studiat peste 750 de atacuri de dezinformare care au implicat răspândirea strategică de povești false și hărțuirea surselor legitime pentru a reduce încrederea în instituțiile publice și a semăna ură împotriva națiunilor și grupurilor de persoane.

Recomandări

MANDAT DE ARESTARE
APEL MISTERIOS
CADOURI PRIETENEȘTI
PUTIN RIPOSTEAZĂ
CLIMA PROVOACĂ DISCUȚII
JAMIE E ELIBERAT

Acest nou „război”, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, „nu implică bombe care să te ucidă”, ci cuvinte și idei care „te colonizează”.

Cercetătorii au identificat Ucraina ca fiind țara cel mai des atacată, cu 149 de entități vizate, inclusiv organizații media precum Euronews, Reuters, Deutsche Welle și New York Times, dar și organizații LGBTQ+. Raportul menționează că armele digitale folosite includ intimidarea, hărțuirea și amenințările, având ca scop nu doar modelarea narațiunilor globale, ci și suprimarea vocilor disidente.

În lansarea raportului, Borrell a exemplificat un incident la Paris după atacul Hamas din 7 octombrie, unde peste 200 de stele ale lui David au fost găsite pe clădiri. Tensiunile au fost amplificate de peste 1.000 de roboți ruși care au făcut 2.500 de postări pe rețelele de socializare, încercând să stârnească dezbinare.

De asemenea, raportul a investigat cazurile a 59 de persoane vizate, inclusiv președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, soția sa, Olena Zelenska, președintele francez, Emmanuel Macron, și Borrell. Imaginile și vocile unor celebrități precum Elijah Wood, Cage, Robbie și autorul Stephen King au fost folosite în mod rău intenționat.

Raportul s-a concentrat pe alegerile generale din 2023 în Spania și Polonia, evidențiind tactici precum promovarea unor conturi false pe aplicația Telegram și diseminarea de știri false pentru submina credibilitatea alegerilor. Ecosistemul rusesc a fost implicat pentru a induce ideea că alegătorii spanioli nu ar fi în siguranță.

Cu două zile înainte de alegeri, pe o versiune clonată a site-ului Comunității Madrid a fost publicat un avertisment privind un posibil atac al fostului grup terorist Eta în ziua alegerilor. Potrivit cercetărilor UE, legăturile au fost urmărite până la utilizatori privați de Telegram din Rusia care locuiesc în Spania.

În Polonia, alegerile foarte disputate au fost, de asemenea, afectate de dezinformare, mass-media afiliată statului belarus creând canale în limba poloneză pe toată durata perioadei electorale.

Informațiile false, inclusiv videoclipuri false, au fost diseminate pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, patru conturi fiind responsabile pentru 70% din amplificarea conținutului.

Cu două zile înainte de alegeri au existat, de asemenea, știri false despre bombe.

„Conturi aparținând infosferei rusești Fimi au prezentat videoclipul într-un context reîncadrat, susținând că au avut loc deja explozii”, se arată în raport.

În cele 750 de atacuri investigate, au fost folosite 4.000 de canale (site-uri web și platforme de socializare), atacurile electorale fiind pregătite cu luni de zile înainte.

„Securitatea nu mai este o chestiune de armament, de armată, este o chestiune de informații, de modul în care oamenii obțin idei și fapte care vor determina ulterior modul în care cetățenii își vor alege guvernele”, a declarat Borrell.

„Rețineți că un conținut rău intenționat necontrolat se răspândește ca un cancer și pune în pericol sănătatea democrației, dar avem instrumentele necesare pentru a lupta împotriva acestui lucru”.

Citește și