• AUR propune modificarea Legii nr. 47/1992 pentru a limita intervenția CCR în alegeri.
• AUR cere ca invalidarea din oficiu a întregului proces electoral să fie interzisă după validarea etapelor.
• Probele pentru invalidare trebuie depuse odată cu contestația, sub sancțiunea decăderii.

„Nu ne putem juca cu democrația”, spune deputata AUR Gianina Șerban despre noul proiect legislativ care vizează modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (CCR). Scopul? Să limiteze intervenția CCR în procesele electorale, după ce anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a stârnit controverse.

Ce propune AUR?

Parlamentarii AUR vor depune un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu scopul prevenirii unor noi abuzuri ale acestei instituții în privința alegerilor electorale.

„Considerăm că invalidarea fiecărui tur al alegerilor pentru alegerea președintelui României se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate sau în baza propunerii de invalidare temeinic motivată a Biroului Electoral Central determinată de fraude grave, nefiind posibilă revenirea asupra unei hotărâri pronunțate ori invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea fiecărei etape legale. Totodată vom propune ca toate contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României însoțite de probele care justifică invalidarea se soluționează de Curtea Constituțională cu votul majorității judecătorilor în termenele prevăzute de lege pentru alegerea președintelui României și pot viza numai existența condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii. Aceste probe se depun odată cu o contestație sub sancțiunea decăderii”, a declarat deputatul AUR Gianina Șerban.

Astfel, articolul 37 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se va modifica astfel:

„(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale.”
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și a dispozițiilor legale incidente.
(3) Invalidarea fiecărui tur al alegerilor pentru alegerea Președintelui României se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate sau în baza propunerii de invalidare temeinic motivate a Biroului Electoral Central, determinate de fraude grave, nefiind posibilă revenirea asupra hotărârii pronunțate ori invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea fiecărei etape legale”, prevede proiectul legislativ depus de AUR în Parlament.

De asemenea, articolul 38 se va modifica, astfel încât contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, însoțite de probele care justifică invalidarea, se vor soluționa de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României și vor putea viza numai existența condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii.

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, cu excepția cazului prevăzut la art. 38 al prezentei legi.

„Drepturile românilor nu pot fi anulate de unii judecători, chiar fiind aceștia și judecători la Curtea Constituțională. Ceea ce s-a întâmplat în cazul domnului Călin Georgescu, ceea ce s-a întâmplat în cazul doamnei Diana Șoșoacă, sunt situații cu care România și românii nu trebuie să se mai întâlnească. Toți românii trebuie să aibă dreptul să candideze, așa cum prevede Constituția României. Nu trebuie să ne jucăm cu democrația și cu legile țării. Trebuie să respectăm întocmai acest drept, și anume dreptul de a alege și de a fi ales. Vom lupta până la capăt pentru ca democrația în România să nu fie îngropată”, a conchis Gianina Șerban.

Citește și

• SUA, Marea Britanie și Turcia trebuie să semneze un acord cu Uniunea Europeană pentru a putea livra arme spațiului comunitar
• Inteligență Artificială poate detecta cancerul cu o acuratețe aproape perfectă: Cum funcționează ECgMLP
• Costurile pentru educație au crescut cu 45% din 2021, meditațiile devenind un lux. Bogdan Rațiu, profesor liceul UMFST: „Examenele nu au un grad de dificultate atât de ridicat”