• În orașul Tonghua, la granița cu Coreea de Nord, autoritățile chineze au închis toți locuitorii în case pentru a preveni răspândirea virusului, lăsând mulți oameni fără alimente și fără medicamente.
  • Un renumit medic spune că impunerea carantinei asupra unor întregi districte nu este necesară, fiind de ajuns aplicarea unor măsuri restrictive asupra zonei restrânse a unui focar.
  • Până și organe ale presei de stat critică restricționarea economiei și a mobilității cetățenilor și solicită măsuri mai umane.

Comportamentul unor cadre zeloase dintr-un mic oraș din nordul Chinei a declanșat o dezbatere în China despre o gestionare umană a crizei generate de pandemie, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung. În orășelul Tonghua, la granița cu Coreea de Nord, în urmă cu o săptămână, autoritățile chineze au închis toți locuitorii în case pentru a preveni răspândirea virusului. Pentru ca nimeni să nu părăsească casele, ușile locuințelor au fost chiar sigilate cu benzi de hârtie.

Autoritățile chineze nu au ținut însă cont de faptul că nu aveau și personalul necesar pentru a le oferi celor închiși în case alimente și medicamente. Mulți localnici și-au exprimat furia pe internet. Cei care suferă de diabet s-au plâns că nu mai au insulină. Alții au spus că, în afară de orez, nu mai aveau aproape nimic de mâncare. De atunci, Tonghua a devenit un simbol al unei strategii inumane de luptă împotriva coronavirusului.

„Vasele trebuie să rămână întregi”

Renumitul medic Zhang Wenhong din Shanghai a opus acest tip de comportament un model diferit: a comparat virusul cu niște șoareci aflați într-un magazin de porțelanuri, care trebuie prinși fără ca vasele să se spargă. Ar trebui deci adoptate măsuri cât mai precise posibil și care să restricționeze cât mai puțin viața cetățenilor.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

Închiderea orașelor sau a unor întregi districte și milioanele de teste pentru COVID nu sunt necesare, spune Zhang, care propune ca întreaga țară să ia ca exemplu Shanghaiul, unde, după izbucnirea unui mic focar, unele blocuri de apartamente au fost izolate și 41.000 de persoane au fost testate.

Imaginea șoarecilor în magazinul de porțelan vizează însă mult mai mult decât doar pandemia. Este o trimitere la modul în care ar trebui să fie guvernată China, la relația statului cu cetățenii. În acest sens un rol important îl au antagonismele regionale. Shanghai și sudul Chinei susțin inovația, dinamismul, dezvoltarea sectorului privat. Nordul, în care este cuprinsă capitala Beijing, pune accentul pe putere, pe birocrație și este reprezentat de întreprinderile de stat.

Economistul Jia Kang vede un decalaj tot mai mare între nord și sud, care a devenit și mai vizibil datorită diferitelor măsuri de protecție din timpul pandemiei. În nord prevalează credința într-un stat puternic. Virusul este combătut acolo ca într-un război. Acest lucru prezintă anumite avantaje, dar și o „lipsă de raționalitate”, afirmă Kang. Pe de altă parte, în sud există un „guvern orientat spre servicii”, „standarde mai ridicate privind drepturile omului” și deschiderea spre factorii înnoitori.

Comportamentul arbitrar al autorităților este criticat chiar și în presa de stat

Zhang a primit multe laude din partea publicului pentru propunerile sale. Chiar și agenția de știri Xinhua, administrată de stat, a aprobat afirmațiile acestuia. Agenția în cauză rareori scrie comentarii. Când se întâmplă asta, este un indiciu că problema este luată în serios în aparatul de partid.

„Oamenii se așteaptă la metode de protecție în fața bolilor infecțioase care să aibă bază științifică și să fie precise și rafinate”, a scris Xinhua. Epidemia este un „test important” pentru profesionalismul administrației, a mai spus agenția. Comentatorul a criticat dur autoritățile pentru restricționarea economiei și a mobilității fără un motiv întemeiat. Unele locuri au fost introduse în carantină „în mod pripit” și „arbitrar”, fără a se lua în considerare consecințele sociale și economice ale acestor măsuri.

Acestea reprezintă atitudini complet noi în spațiul chinez. Liderul Xi Jinping a prezentat lupta de succes împotriva virusului ca dovadă a superiorității „socialismului de factură chineză”. „Soluția chineză”, carantina impusă în Wuhan, a fost preluată de întreaga lume. Dar acum autoritățile par forțate să se opună exceselor și să promoveze o abordare mai moderată.

Ziarul de partid „Beijing News” a cerut guvernului să „conducă și totodată să slujească” cetățenilor. „Ziarul Muncitorilor” a subliniat că „demnitatea și intimitatea” cetățenilor trebuie respectate. Oamenii își doresc mai multe măsuri „umane”.

Un comentariu din People’s Daily de vineri a cerut o mai bună protejare a vieții private a pacienților și a familiilor acestora. Au existat, de asemenea, critici cu privire la utilizarea tot mai frecventă a testelor rectale pentru a detecta infecțiile cu Sars-CoV-2. Medicii justifică astfel de teste spunând că virusul poate fi detectat astfel o perioadă mai mare de timp. Dar mulți utilizatori de internet critică testele ca fiind abuzive și umilitoare.

Dezbaterile despre măsurile restrictive din China au căpătat amploare pe fondul începerii sezonului de călătorii cu prilejul Anului Nou chinezesc. În mod normal, sute de milioane de chinezi își vizitau în această perioadă rudele. Pentru mulți lucrători, aceasta este singura șansă pe care o au pentru a-și vedea copiii, atunci când aceștia sunt crescuți de bunici, la țară.