alephnews Vezi versiunea web

Azi sărbătorim Ziua NATO în România. Alianţa se află în pericol din cauza declaraţiilor Președintelui american, Donald Trump

Soare Andreea · 5 apr. 2026, 09:28

Azi sărbătorim Ziua NATO în România. Alianţa se află în pericol din cauza declaraţiilor Președintelui american, Donald Trump

România sărbătorește Ziua NATO în prima duminică a lunii aprilie, în fiecare an, încă din 2005, când a fost stabilită această zi pentru celebrare. Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO, scrie Monitorul Apărării și Securității.

În prezent, NATO cuprinde 32 de state membre din Europa şi America de Nord. Cele 12 state fondatoare ale organizaţiei sunt Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos. Au existat mai multe etape de extindere, dintre care cele mai recente au avut loc în 2020, 2023 şi 2024, când Macedonia de Nord, Finlanda şi Suedia au finalizat formalităţile de aderare.

În România sunt peste 3.000 de militari aliaţi, în bazele de la Kogălniceanu, Cincu (Grupul de luptă NATO condus de Franţa), Deveselu (unitatea antirachetă Aegis Ashore) şi Câmpia Turzii (detaşamentul de drone MQ-9 Reaper din Ţările de Jos).

România are mai multe structuri aliate de comandă pe teritoriul ţării: Corpul Muntinaţional Sud Est (Sibiu), Divizia multinaţională şi Forţa de Integrare NATO (Bucureşti) şi Brigada Multinaţională (Craiova). La acestea se adaugă Centrul de excelenţă Humint de la Oradea.

Azi, însă, întreaga Alianţă este ameninţată de declaraţiile lui Donald Trump

În ciuda faptului că NATO este cea mai mare şi eficientă alianţă militară din lume, azi, aceasta se află în pericol din cauza criticilor şi declaraţiilor preşedintelui american, Donald Trump, care a transmis că ia în considerare scoaterea SUA – cel mai puternic aliat – din organizaţie. Declaraţiile acestuia au fost făcute după ce Washingtonul ar fi cerut ajutor aliaţilor pentru războiul din Iran, însă acestea ar fi refuzat. Nu este clar ce fel de ajutor cereau SUA, însă presa internaţională vorbea despre o participare la o misiune în Strâmtoarea Ormuz, după război. Altfel, mai multe ţări aliate au pus deja la dispoziţia SUA bazele lor militare pentru avioanele care se îndreptau spre Iran. Inclusiv România a luat această decizie, de a permite unor aeronave de realimentare americane să fie dislocate în ţară pentru a susţine operaţiunile militare ale Washingtonului.

Donald Trump a criticat Alianţa încă din primul mandat, când era nemulţumit de investiţiile aliaţilor în apărare. La summitul NATO din Bruxelles, în 2018, a mers cu intenţia de a scoate SUA din NATO, însă ar fi fost convins de Angela Merkel să nu o facă.

În prezent, Donald Trump nu poate scoate, din punct de vedere legal, SUA din NATO, dar poate desfăşura alte acţiuni care ar însemna, practic, o abandonare a angajamentelor americanilor faţă de Alianţă. Deja acesta a făcut declaraţii alarmante – precum dorinţa de a anexa Groenlanda – care l-au pus în relaţie antagonică cu misiunea NATO, de a apăra teritoriul aliat.

Totodată, întărirea retoricii potrivit căreia NATO este slab şi fragmentat nu face decât să bucure urechile inamicilor NATO şi să reducă nivelul de descurajare pe care alianţa încearcă să îl stabilească prin unitate. Mai mult decât atât, ar putea să retragă complet sau să reducă drastic numărul trupelor militare americane din ţările NATO şi chiar să se retragă din planificarea militară a alianţei sau din organizarea exerciţiilor internaţionale militare aliate. Toate aceste lucruri ar indica faptul că SUA se află în NATO doar pe hârtie, de unde cu greu ar reuşi să iasă, deoarece are nevoie de aprobarea Congresului.