• Românii au devenit mult mai atenți pe cine angajează când au lucrări de făcut în casă
  • 6 din 10 clienți spun că cer recomandări și referințe despre proiectele anterioare, pentru a evita lucrările de slabă calitate
  • Mitul urban ,,Dorel’’ a contribuit negativ la impresia generală despre meșteri

Atunci când vor să își reamenajeze locuințele sau să repare ceva în gospodărie, românii au devenit mult mai atenți pe cine angajează.

6 din 10 clienți spun că cer recomandări și referințe despre proiectele anterioare, în tentativa de evita lucrările de slabă calitate. Vor să afle, astfel, dacă meșterii sunt cu adevărat profesioniști, arată rezultatele unui barometru realizat de Frames.

62% dintre români se bazează pe recomandări

Potrivit barometrului, 62% dintre români afirmă că, atunci când au nevoie de serviciile unui meșter, se bazează în primul rând pe recomandările cunoscuților. 34% îi caută pe internet, iar 6% apelează la alte soluții (informațiile din magazine, reclame etc.)

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Chiar și dacă recurg la meșterii recomandați de rude, prieteni sau colegi, cei mai mulți români încearcă să afle detalii suplimentare despre ei.

59% dintre cei chestionați spun că, în prezent, pe lângă recomandarea clasică, solicită meșterilor referințe (fotografii, video, acte doveditoare etc.) dacă este vorba de persoane fizice, sau caută informații pe internet, în cazul unor firme de profil, despre lucrările prestate anterior.

În trecut, cei mai mulți dintre cei chestionați (78%) se bazau pe recomandări, pe încredere, fără niciun fel de verificare suplimentară.

Meșterii, ironizați în spațiul public

Au ajuns să facă astfel de investigații pentru că s-a acumulat o lipsă de încredere în activitatea acestora. Mediatizarea exclusivă a unor exemple negative și ironizarea meșterilor în spațiul public au accentuat acest fenomen.

Dovadă că 68% dintre participanții la chestionar spun că se tem de un eventual eșec al lucrării din cauza exemplelor negative, mai mult sau mai puțin reale.

Întrebați care sunt domeniile în care au nevoie de meșteri pricepuți, cei mai mulți (42%) au menționat amenajarea locuinței (tencuit, zugrăvit, reabilitare termică etc.), instalații electrice și termice (37%), mobilă (31%), construcții de locuințe individuale (18%), instalări electrocasnice & IT (16%) și altele (11%).

A crescut cererea de servicii de amenajări interioare și construcții

Boom-ul semnificativ din sectorul construcțiilor (inaugurarea a sute de mii de locuințe în ultimii ani), degradarea tot mai puternică a blocurilor construite în anii dinainte de Revoluție și creșterea și diversificarea obiceiurilor de consum ale românilor au generat o cerere extrem de puternică de servicii de amenajări interioare, construcții și suport.

Exodul multor meșteri către țările occidentale, absența unei platforme de pregătire specializată în domeniile cerute de piață și concurența acerbă au făcut ca meșterii să reprezinte un contingent tot mai redus în România, în special numeric dar uneori și calitativ.

,,Dorel’’, între mit și realitate

Lipsa de pregătire a unora dintre meșteri, mai ales a celor specializați în viteză, pe repede înainte, la locul de muncă și nu la cursuri de pregătire, cât și asocierea meșterului român cu mitul urban ,,Dorel’’ sunt doar două dintre elementele care au contribuit negativ la impresia generală despre meșterii din România.

Potrivit rezultatelor sondajului, 82% dintre cei chestionați s-au declarat mulțumiți de rezultatele muncii prestate de meșterii angajați, iar 96% dintre ei au afirmat că îi vor recomanda, mai departe, familiei, prietenilor și cunoștințelor.

Printre altele, 68% au apreciat calitatea lucrărilor, 53% sfaturile privind achizițiile (materiale de construcții, instalații, electrocasnice etc.), 38% s-au referit la costurile serviciilor iar 22% la timpul de execuție.

,,Un meșter bun este cel care, în esență, îți face o evaluare a lucrării și îți dă toate elementele, de la materialele necesare, la timpul de lucru și costul serviciilor. Comunicarea devizului, punctualitatea, seriozitatea și calitatea lucrării sunt printre cele mai importante criterii care fac diferența între oferte’’, arată rezultatele cercetării.

Concluziile barometrului

Într-o Românie în care sectorul serviciilor va deveni pe viitor tot mai puternic pe măsura maturizării economiei, rolul jucat de meșteri va fi unul din ce în ce mai important, astfel că nevoia de calificare în domeniu va crește.

,,Dezvoltarea unei infrastructuri educaționale în domeniu este absolut necesară. România are nevoie de specialiști în toate domeniile acestei industrii, certificați cu diplome și acreditări specializate, mai cu seamă că tehnologia în sectorul construcțiilor evoluează constant. Apar tot mai multe soluții noi, mai eficiente, mai ușor de pus în practică și chiar mai sănătoase, atât cu mediul cât și cu cel care le operează’’, arată concluziile barometrului.

Potrivit rezultatelor barometrului, românii sunt tot mai dispuși să lase pe mâinile specialiștilor activitățile pe care mulți dintre ei au încercat să le facă singuri în trecut, de voie, de nevoie.

71% dintre cei chestionați afirmă că sunt dispuși să apeleze la un meseriaș bun chiar dacă îi costă mai mult, doar să rezolve problema cu care se confruntă. Numai 23% ar mai vrea să rezolve singuri provocările apărute.

,,A trecut vremea improvizațiilor și a încercărilor personale în astfel de domenii. Pe măsură ce ne maturizăm ca societate, pe măsură ce nivelul de trai va crește, serviciile de suport vor deveni tot mai relevante, iar calitatea acestora va face diferența între oferte’’, arată concluziile barometrului.

Barometrul ,,Meșterul Dorel, între mit și realitate’’, a fost dezvoltat pe un eșantion de 3500 de respondenți, în perioada 4-7 martie 2021.Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic şi email. Profilul respondenților a fost reprezentat de 58% bărbați și 42% femei din 15 județe, inclusiv București-Ilfov, cu o vârstă medie de 48 de ani.