BBC: SUA negociază cu Danemarca extinderea prezenței militare în Groenlanda. Washingtonul vrea trei noi baze desemnate oficial drept teritoriu suveran american.

• Statele Unite au purtat negocieri regulate cu Danemarca pentru extinderea prezenței militare în Groenlanda, potrivit mai multor oficiali citați de BBC.
• Potrivit unei surse citate de BBC, oficialii americani au propus un acord prin care cele trei noi baze militare să fie desemnate oficial teritoriu suveran american.
• SUA au în prezent o singură bază militară în Groenlanda, care monitorizează rachetele pentru NORAD, însă nu este configurată pentru supraveghere maritimă.

Statele Unite au purtat negocieri regulate cu Danemarca pentru extinderea prezenței militare în Groenlanda, potrivit mai multor oficiali citați de BBC. Negocierile dintre cele două părți au avansat în ultimele luni.

Oficialii americani vor să deschidă trei noi baze în sudul teritoriului, parte semi-autonomă a Danemarcei, în timp ce încercă să rezolve criza diplomatică provocată de președintele Donald Trump după ce acesta a amenințat că va prelua Groenlanda cu forța.

Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să o controleze. El a spus că acest lucru se poate întâmpla „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.

Casa Albă a confirmat că administrația a purtat discuții la nivel înalt cu Groenlanda și Danemarca, dar a refuzat să comenteze detaliile negocierilor.

Un oficial de la Casa Albă a spus pentru BBC că administrația era foarte optimistă în privința direcției în care mergeau discuțiile.

Groenlanda este un teritoriu semi-autonom al Danemarcei.

Danemarca spunea că e dispusă să discute despre baze militare americane suplimentare pe insulă, iar Ministerul danez de Externe a confirmat că negocierile cu SUA erau în desfășurare.

„Există un proces diplomatic în desfășurare cu Statele Unite. Ministerul Afacerilor Externe nu va oferi mai multe detalii în acest moment”, a spus un purtător de cuvânt.

Mai târziu, la un summit despre democrație organizat marți la Copenhaga, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că negocierile cu SUA „au făcut câțiva pași în direcția bună”. Nielsen a afirmat că discuțiile continuau, dar nu a oferit detalii.

Potrivit unei surse citate de BBC, oficialii americani au propus un acord prin care cele trei noi baze militare să fie desemnate oficial teritoriu suveran american.

Bazele urmau să fie amplasate în sudul Groenlandei și să supravegheze activitățile maritime ruse și chineze în zona Atlanticului de Nord dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, cunoscută sub numele de GIUK Gap.

Sursele au spus că cele două părți nu au ajuns încă la un acord, iar numărul final al bazelor putea suferi modificări. Una dintre baze urma să fie construită la Narsarsuaq, pe locul unei foste baze militare americane care include un mic aeroport.

Analiștii spun că alte baze ar putea fi construite în zone care deja infrastructură, precum aerodromuri sau porturi, pentru a reduce costurile.

Oficialii americani nu au discutat în cadrul negocierilor despre preluarea Groenlandei, idee respinsă public atât de Danemarca, cât și de NATO.

În ciuda amenințărilor lui Trump, cele două state au lucrat activ în ultimele luni la un posibil acord.

Discuțiile au fost gestionate de un grup restrâns de oficiali la Washington, care au negociat discret în timp ce administrația americană era concentrată pe conflictul din Iran.

Generalul Gregory Guillot, șeful Comandamentului de Nord al SUA, a vorbit despre negocieri în luna martie, în timpul unei audieri în Congres. El a afirmat că SUA urmăreau deschiderea unor noi baze militare.

Efortul diplomatic a fost coordonat de Michael Needham, oficial din Departamentul de Stat, care ar trebui să ajungă la un acord care să îl mulțumească pe Trump și să respecte liniile roșii ale Danemarcei privind protejarea frontierelor.

„Needham conduce negocierile privind Groenlanda”, a spus un diplomat familiarizat cu discuțiile.

Potrivit sursei, administrația americană „aborda situația foarte profesionist”.

Echipele s-au întâlnit de cel puțin cinci ori de la jumătatea lunii ianuarie. Michael Needham a fost însoțit, de regulă, de unul sau doi oficiali americani din Departamentul de Stat sau Consiliul Național de Securitate.

De partea daneză au participat Jesper Møller Sørensen, ambasadorul Danemarcei în SUA, și Jacob Isbosethsen, principalul diplomat groenlandez la Washington.

Trimisul special al lui Trump pentru Groenlanda, guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, nu a participat la negocieri și a lipsit în mare parte din procesul diplomatic, au spus trei surse.

„Rolul lui trebuia să fie mai degrabă acela de susținător vocal al ideii că putem să ne demonstrăm forța și să preluăm Groenlanda ca activ strategic de securitate”, a spus un apropiat al lui Landry, care a cerut să își păstreze anonimatul. Potrivit acestuia, Landry „nu a participat niciodată la negocierile propriu-zise”.

SUA au în prezent o singură bază militară în Groenlanda, față de aproximativ 17 facilități militare în perioada de vârf a Războiului Rece. Baza Spațială Pituffik este situată în nord-vestul Groenlandei și monitorizează rachetele pentru NORAD, însă nu este configurată pentru supraveghere maritimă.

Mai mulți actuali și foști oficiali, dar și experți în securitate arctică, au declarat pentru BBC că Washingtonul își putea promova interesele în Groenlanda fără să amenințe atât de dur un aliat NATO.

Pactul din 1951 oferă Statelor Unite libertate extinsă pentru dezvoltarea operațiunilor militare în Groenlanda. Guvernul danez trebuie să aprobe orice extindere militară americană pe teritoriu, însă experții în securitate arctică spun că Danemarca a susținut istoric operațiunile militare americane și nu a respins niciodată o solicitare a SUA privind extinderea prezenței militare.