Cât îi costă pe europeni trupele americane? Bloomberg: Aliații NATO de pe flancul estic vor să suporte o parte mai mare din costurile trupelor SUA pentru a descuraja Washingtonul să reducă prezența militară americană în Europa
- Aliații NATO din Europa de Est oferă să reducă costurile SUA pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor, potrivit Bloomberg.
- SUA au între 80.000 și 100.000 de militari în Europa, iar Pentagonul își revizuiește prezența militară pe continent.
- Washingtonul le cere aliaților să răspundă inclusiv dacă au susținut public politica externă a lui Donald Trump și dacă achiziționează armament american.
Aliații NATO de pe flancul estic încearcă să convingă administrația Trump să nu reducă numărul militarilor americani din Europa. Statele sunt pregătite să suporte o parte mai mare din costurile asociate trupelor SUA staționate pe teritoriul lor, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Propunerea urmează să fie discutată la o reuniune NATO cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, programată la Bruxelles pe 27 august.
Miza este prezența militară americană pe flancul estic și descurajarea Rusiei, notează publicația.
SUA își revizuiesc prezența militară în Europa
Pentagonul desfășoară o analiză de șase luni asupra prezenței sale militare în Europa, potrivit Bloomberg. În prezent, numărul militarilor americani de pe continent variază între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții.
Peste o treime dintre aceștia se află în Germania. Europa de Est găzduiește contingente mai mici, de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia.
Washingtonul a anunţat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără înlocuirea lor. Trump a promis însă trupe suplimentare Poloniei.
Bloomberg: Trump pune în pericol existența NATO prin „chestionarul de loialitate ideologică” trimis țărilor aliate
În același timp, SUA au trimis aliaţilor NATO un chestionar privind loialitatea, de care va depinde numărul de militari americani dislocaţi în fiecare ţară, conform Bloomberg.
„Trump cere acum aliaţilor noştri să treacă un test de loialitate ideologică înainte de a decide câţi militari americani vor rămâne în Europa. Nu aşa funcţionează alianţele eficiente. El îi îndeamnă pe partenerii noştri să caute în altă parte soluţii pentru securitate şi comerţ. Rezultatul constă în mai puţine oportunităţi pentru companiile americane, alianţe mai slabe şi o Americă mai puţin sigură”, arată senatorul Mark Kelly, fost astronaut NASA şi veteran al Marinei SUA.
Documentul solicită o evaluare a poziţiilor politice ale statelor membre în anticiparea unor posibile reduceri ale prezenţei militare a SUA în Europa.
Documentul, obţinut de Bloomberg, întreabă fiecare ţară dacă:
- Şi-a exprimat public sprijinul pentru politica externă a SUA
- A interzis utilizarea bazelor sale de către armata SUA, inclusiv în timpul operaţiunilor Washingtonului în Iran şi Venezuela
- Cheltuieşte fonduri la furnizori americani din domeniul apărării
Trupele americane din România
Militarii americani din România sunt dislocați în principal la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii și facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu.
Prezența SUA în România a trecut însă deja printr-o reducere. În octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că România și aliații NATO au fost informați despre redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe flancul estic al Europei. Măsura a inclus încetarea rotației în Europa a unei brigăzi care avea elemente în mai multe state NATO.
Potrivit MApN, aproximativ 1.000 de militari americani au rămas dislocați în România după această schimbare. Ministerul a precizat atunci că aproximativ 1.700 de militari americani se aflau în România, iar între 900 și 1.000 urmau să rămână după redimensionare. Militarii retrași făceau parte din forțele rotaționale suplimentare trimise după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
România a oferit sprijin logistic Statelor Unite și în contextul războiului cu Iranul. În martie 2026, CSAT a aprobat dislocarea temporară în România a unor forțe și echipamente militare americane, inclusiv avioane de realimentare. Parlamentul a aprobat ulterior solicitarea.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat ulterior că România și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor americane de realimentare folosite în operațiunile legate de Iran. Declarațiile au atras reacția Teheranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” și a indicat România și Italia în criticile sale.
MAE a respins acuzațiile și a precizat că România nu a fost parte a conflictului SUA-Iran. Ministerul a explicat că decizia Bucureștiului a fost luată în baza acordurilor bilaterale existente cu Statele Unite și că România și-a respectat responsabilitățile și angajamentele de aliat.