BNR avertizează că reducerea taxelor la carburanți ar agrava deficitul bugetar: „Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni”

• BNR avertizează că reducerea taxelor la carburanți ar agrava deficitul bugetar, principala vulnerabilitate a economiei României, și poate avea efecte negative asupra creșterii economice și inflației.
• Agricultura va fi printre cele mai afectate sectoare, din cauza costurilor mai mari la combustibil, irigații și îngrășăminte, ceea ce ar putea reduce producția și crește prețul alimentelor.
• Statul are spațiu limitat de intervenție; oficialii BNR recomandă transportul în comun ca soluție temporară și avertizează că măsurile de sprijin guvernamentale trebuie să fie țintite și prudente.

Banca Națională a României (BNR) atrage atenția că reducerea taxelor la carburanți ar putea agrava deficitul bugetar, principala vulnerabilitate a economiei românești. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat: „Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? A doua opțiune este singura rațională”.

Oficialii BNR subliniază că scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Iran și blocarea rutelor de transport, va avea efecte în lanț în economie.

„Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni. Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice”, a explicat Rădulescu.

Agricultura este unul dintre sectoarele cele mai afectate, din cauza majorării costurilor la combustibil, irigații și îngrășăminte.

„Lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult. Fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce la diminuarea producției”, a adăugat consilierul.

BNR subliniază că statul are un spațiu limitat de intervenție: „Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori!”.

Rădulescu recomandă transportul în comun ca soluție temporară pentru a reduce costurile: „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) asta dacă majorarea cu 50–100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”. În plus, măsuri țintite pentru sectoarele afectate, precum agricultorii și transportatorii, ar putea fi adoptate dacă prețurile la energie vor continua să crească.

Referitor la situația fiscală a României, consilierul BNR a subliniat: „Cea mai severă constrângere a economiei românești este deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, când deficitul unui singur an a ajuns la 9,3% din PIB”.

Rădulescu a avertizat că problema nu este doar volumul datoriei, ci și costul acesteia: „Dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB sunt mai mari decât cele plătite de Franța, pentru o datorie de peste 120% din PIB”. În final, el a comentat asupra responsabilității politice: „Aștept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitatea de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților”.