Bogdan Enescu, seismolog Japonia: „Un cutremur nu ucide oameni ci construcțiile ucid oameni. În București aș face acțiuni de consolidare a clădirilor și de pregătire a populației. Vrancea este cea care poate da cutremure cu magnitudini mari”

• „Procesul principal al cutremurelor din Oltenia este acumularea de stres tectonic. Trebuie analizat dacă Turcia a produs picătura pentru cutremurele din Oltenia. Se poate afla dacă Turcia a avut un rol pentru cutremurele din Oltenia” .
• „Primul cutremur din Oltenia a fost un pre-șoc al celui de-al doilea. Primul cutremur din Oltenia de 5,2 l-a declanșat pe al doilea cu o magnitudine mai mare – 5,7” .
• „După cutremurul din Oltenia ne așteptăm la replici seismice care durează mai mult. Replicile din Oltenia vor dura săptămâni, poate luni. Numărul de replici la cutremurul din Oltenia va scădea în timp, iar replicile scad ca putere” .
• „Cutremurele crustale din Oltenia sunt caracterizate de număr mare de replici. Cutremurele intermediare adânci din Vrancea au replici mult mai puține” .
• „Este imperativă consolidarea clădirilor vechi. Sunt îngrijorat, România este țara mea” .
• „Da, fiecare locuitor al Japoniei primește alerta de cutremur. Alerta de cutremur este setată în sistemul telefonului mobil” .
• „Sistemul de alertă în caz de cutremur are merite importante: trenurile rapide în Japonia se opresc. Sistemul oprește ascensoarele, infrastructura critică” .
• „Băieții mei au avut această educație în școală, sunt zile de instruire în școli” .
• „Da, în Japonia, regulile de construcție sunt stricte. În ultimii ani au devenit și mai stricte” .
• „În Turcia, standardele nu au fost respectate, blocurile s-au prăbușit, asta poate explica amploarea dezastrului” .
• „Nu putem prezice când va fi următorul cutremur puternic, dar putem să ne pregătim. Știm toți că trebuie făcut ceva, dar trebuie și demarată solid această operațiune” .
• „Putem spune că nu știm exact când se va produce un cutremur, dar trebuie să fim pregătiți oricând pentru el” .

„Cutremurele din Oltenia sunt superficiale, au perioade de revenire mari. Perioadele de revenire pot fi de zeci, sute, mii de ani. Intervalul de timp de producere a cutremurelor crustale este lung. În zonele activate sunt falii seismice. În Oltenia acum 80 de ani a fost un cutremur peste 5 grade Richter. (…) Cauza principală a cutremurelor de pământ este acumularea stresului tectonic. Când pragul de stres este depășit, falia alunecă. Se întâmplă câteodată ca alte surse de pe alte falii să adauge o picătură de stres care umple paharul. Perturbațiile din afara plăcilor tectonice pot grăbi declanșarea unui cutremur. Procesul principal al cutremurelor din Oltenia este acumularea de stres tectonic. Trebuie analizat dacă Turcia a produs picătura pentru cutremurele din Oltenia. Se poate afla dacă Turcia a avut un rol pentru cutremurele din Oltenia. Primul cutremur din Oltenia a fost un pre-șoc al celui de-al doilea. Primul cutremur din Oltenia de 5,2 l-a declanșat pe al doilea cu o magnitudine mai mare – 5,7. După cutremurul din Oltenia ne așteptăm la replici seismice care durează mai mult. Replicile din Oltenia vor dura săptămâni, poate luni. Numărul de replici la cutremurul din Oltenia va scădea în timp, iar replicile scad ca putere. Foarte puțin probabil să avem cutremure de magnitudine 5 sau mai mari decât cele care au fost deja. (…) În București, clădirile știu că sunt problematice. M-am stabilit în Japonia din anul 1998, știu care este situația în România. Este imperativă consolidarea clădirilor vechi. Sunt îngrijorat, România este țara mea” , a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, expertul în seismologie Bogdan Enescu, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia.

Profesorul Bogdan Enescu a explicat pe Aleph News prin ce seisme puternice a trecut Japonia dar și cum au fost alertați japonezii:

„În 2011, am prins cutremurul de 9,1 în Tsukuba, la 60 de km de Tokyo. Am simțit atunci nu numai cutremurul principal, major, dar și replicile care au fost și de magnitudine 7,7. Cutremurul din 2011 s-a produs în mare și principala cauză a deceselor a fost valul de tsunami. Cutremurarea pământului în 2011 nu a produs prea multe pagube și victime. Majoritatea victimelor din Japonia în 2011 a fost generată de valuri de tsunami de peste 40 de metri. Japonezii nu se așteptau la un cutremur de asemenea magnitudine și cu un val de tsunami devastator. Japonia a avut cutremure puternice și pe teritoriu, în Kobe, în 1995, au fost peste 6000 de victime. Explicațiile pentru care nu sunt foarte multe victime: japonezii construiesc bine. În Japonia, regulile se respectă. (…) Da, fiecare locuitor al Japoniei primește alerta de cutremur. Alerta de cutremur este setată în sistemul telefonului mobil. Înainte de cutremurul principal, în Japonia se primesc alarme pe telefonul mobil. Și în Japonia au fost discuții dacă sistemul de alertă trebuie să fie public. Sistemul de alertă în caz de cutremur are merite importante: trenurile rapide în Japonia se opresc. Sistemul oprește ascensoarele, infrastructura critică. Sistemul de alertă din Japonia m-a ajutat să mă uit în împrejurimi, să mă îndepărtez de clădiri înalte” .

Educația populației în caz de dezastru este luată foarte în serios atât de japonezi cât și de statul nipon. Educația începe din școală, a explicat profesorul Bogdan Enescu:

„Băieții mei au avut această educație în școală, sunt zile de instruire în școli. Oamenii trebuie să se îndrepte într-un interval de timp spre o zonă sigură. Există niște zone special amenajate în Japonia, de multe ori acestea sunt chiar școlile. Oamenii știu unde să se îndrepte în cazul în care se produce un cutremur. În Japonia există o pregătire în acest sens. (…) În asemenea situații, acțiunea rapidă este foarte importantă. Pentru acțiune rapidă este nevoie de informații rapide. Când se produce un cutremur, trebuie să știm mărimea acestuia și caracteristicile mișcării seismice. Trebuie să știm în ce zonă se simte mai puternic cutremurul. Trebuie știut riscul seismic. Unele clădiri sunt mai vulnerabile decât altele. Reacția statului trebuie să fie promptă. Și aici au fost probleme cu centrala nucleară de la Fukushima. Și în Japonia au fost inerții, lucruri care nu au mers foarte bine, dar trebuie să înveți și să fii pregătit. Și pentru noi este aceeași lecție: nu putem prezice când va fi următorul cutremur puternic, dar putem să ne pregătim. Știm toți că trebuie făcut ceva, dar trebuie și demarată solid această operațiune” .

În „Țara Soarelui Răsare” regulile de construcție a clădirilor sunt foarte stricte. Cu o populație de 126 de milioane de oameni, cu un Tokyo plin de zgârie nori, Japonia a traversat în 2011 un cutremur de 9,1 grade pe scara Richter. Și cu toate acestea, numărul victimelor a fost aproape jumătate din cât are acum Turcia și Siria, care au fost lovite de cutremure succesive cu magnitudini mai mici.

Într-o transmisie din Kyoto, Japonia, profesorul Bogdan Enescu a explicat în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News această situație, dar și diferențele între situația din Oltenia și Vrancea și ce pericole pândesc România:

„Da, în Japonia, regulile de construcție sunt stricte. În ultimii ani au devenit și mai stricte. Sunt reglementări legate de construcții, de tipul de material folosit, rezistența seismică sau incendii. Am văzut imagini din Turcia care m-au șocat, clădiri ridicate din materiale improvizate. În Japonia, sunt clădiri special întreținute, ele pot prelua la bază șocul din cutremur. În Japonia, constructorul are o anumită responsabilitate pe construcție. În Japonia, când vinzi sau cumperi un apartament, principalele lucruri ce țin de hazardul seismic este prezentă în ofertă. La Universitate, în fiecare an vine o comisie și verifică mobilierul sau cablurile. În Japonia, există o preocupare din acest punct de vedere și este destul de strict totul. (….) Cutremurele de pe falia est-anatoliană au fost foarte puternice. Marea problemă în Turcia a fost cea a construcțiilor. În Turcia, standardele nu au fost respectate, blocurile s-au prăbușit, asta poate explica amploarea dezastrului. Nu știu în ce măsură operațiile de salvare din Turcia și-au atins ținta. Un seismolog de renume spunea că un cutremur nu ucide oameni ci construcțiile ucid oameni. Densitatea populației contează mereu. O zonă mai puțin locuită are victime mai puține. În București aș face acțiuni de consolidare a clădirilor și de pregătire a populației. (…) Cutremurele din Oltenia și cele din Vrancea sunt foarte diferite ca mecanisme. Cutremurele crustale din Oltenia sunt caracterizate de număr mare de replici. Cutremurele intermediare adânci din Vrancea au replici mult mai puține. Vrancea poate da cutremure cu magnitudini mari, ca cel din 1977. Vrancea este principala sursă de risc seismic din România. Pe lângă Vrancea există zone ca Oltenia, Banatul, Făgărașul sau Câmpulung care pot da cutremure. Pe cutremure, există doar statistici pe termen lung. Previziunile pe cutremure au o incertitudine foarte mare. Estimările pe cutremure sunt foarte incerte. Putem spune că nu știm exact când se va produce un cutremur, dar trebuie să fim pregătiți oricând pentru el. Cercetările seismologice sunt importante și pentru hazard. Monitorizarea seismicității este foarte importantă. Pentru cutremurele puternice, există oameni de știință care continuă să cerceteze posibili precursori seismici. Eu am colaborare pe această temă cu INFP, pe monitorizarea seismicității” .