Bogdan Pîrlog, Asociația „Inițiativa pentru Justiție”: „În Legile Justiției Procurorul General se transformă într-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Poate interveni în orice anchetă, poate verifica absolut orice dosar. Iar Procurorul General este o persoană numită politic”

• „Un nucleu mic de oameni vor ajunge să controleze tot ce înseamnă Justiție. Se creează niște mecanisme care stabilesc un risc major pentru statul de drept și Justiție”
• „Președintele ÎCCJ devine un fel de Procuror General al judecătorilor, capătă puteri extraordinar de mari”
• „Capacitatea de investigare a parchetelor este afectată (…) Despre dosarele cu mize financiare importante este vorba. Practic, respectivele anchete sunt sub ochii Ministerului de Interne”
• „În Legile Justiției, sistemul ierarhic stabilit de Constituție este făcut praf. Nu mai există o piramidă în ierarhie, există doar o persoană numită politic”

• „Nu considerăm că actualul Procuror General are calitățile necesare pentru a exercita funcția”
• „N-am date care să-mi spună că n-au existat înțelegeri și nu suntem într-un scenariu”
• „Ce treabă are un ministru sau un Președinte ca să numească un șef de secție dintr-un parchet, adică oamenii care fac dosare? Deci teoretic eu – politician – pot controla numirea unei persoane care va investiga un dosar în care eu sunt implicat”
• „În sistemul de promovare este regresul cel mai mare. Problema este că dispare concursul la promovarea efectivă”
• „Vom răspunde pentru încălcarea deciziilor CCR și CJUE”
• „Nu suntem de acord cu existența „procurorului anume desemnat” care să facă urmărirea penală pentru serviciile de informații”
• „În legile Securității Naționale, îmi repugnă orice barieră în exercitarea urmăririi penale”
• „Prevederile din draft-uri erau foarte grave, așa ceva nu trebuie să intre niciodată în vigoare. Altfel, ce rost mai are să păstrăm o formă democratică, când putem stabili o formă autocratică – militarizată?”

„În urmă cu 1 an și jumătate, a existat o consultare amplă a tuturor procurorilor. Amendamentele care se adoptă generează și mai mari probleme. Președintele ÎCCJ devine un fel de Procuror General al judecătorilor, capătă puteri extraordinar de mari. Pe partea de parchete, dispare din lege orice referire la poliția judiciară. Dispare posibilitatea detașării polițiștilor în parchete. Capacitatea de investigare a parchetelor este afectată. Ce se va lucra cu polițiștii în dosare va fi sub controlul Ministerului de Interne. Despre dosarele cu mize financiare importante este vorba. Practic, respectivele anchete sunt sub ochii Ministerului de Interne. Prin dubla calitate a polițiștilor, ei sunt controlați de șefii lor ierarhici. Dacă se dorea îngreunarea cercetării într-un dosar, polițiștii tăi specializați pe cercetarea criminalității economico – financiare păzeau pichete pentru Covid. Sunt multe mecanisme prin care – respectând legea – anchetele pot fi îngreunate. Se transformă Procurorul General într-un fel de patron al Ministerului Public SRL. Procurorul General poate interveni în orice anchetă, poate verifica absolut orice dosar. În Legile Justiției, sistemul ierarhic stabilit de Constituție este făcut praf. Nu mai există o piramidă, din etapă în etapă, există doar o persoană numită politic. (…) Presupun că aceasta va fi a 16-a cercetare disciplinară. (…) Sunt al doilea magistrat din Europa la număr de cercetări. Pentru actualul Procuror General, asociația noastră a cerut aviz negativ la numire. Nu considerăm că actualul Procuror General are calitățile necesare pentru a exercita funcția. Când acordăm unui post atribuții atât de extinse, s-ar putea să vină o persoană care n-are ce căuta acolo. Trebuie să existe garanții pentru independența procurorului în anchetele sale. Nu trebuie centralizată puterea în mâna unei singure persoane”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Co – președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție” dar și prim procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București, Bogdan Pîrlog a descris pentru Aleph News problemele pe care le au procurorii în munca lor dar a vorbit și despre potențiale „înțelegeri” pe Legile Justiției:

„Noi ne prăbușim literalmente sub volumul de muncă, este o ficțiune că noi mai putem lucra. La noi, din 23 de funcții -10 sunt ocupate, fiecare procuror are 350-400 de dosare în urmărire penală proprie. La noi, de 10 sau de 20 de ori este mai mare volumul decât la Parchetul Tribunalului București. Suntem obligați să desfășurăm un minim de investigare în absolut orice dosar. Dacă lucrăm un dosar important, lăsăm 300 de nelucrare și suntem vulnerabili în fața cercetărilor disciplinare. La noi se lucrează statistic, după cantitate și nu după calitate. Nu investigăm găinării dar nu avem o unitate de poliție dedicată. (…)

Inspecția Judiciară se transformă în ce este și acum. Multe amendamente sunt ale CSM, asumate de formațiunile politice din Parlament. La CSM a fost trimisă o altă formă a legilor decât cea trimisă comisiei europene. N-am date care să-mi spună că n-au existat aceste înțelegeri și nu suntem într-un scenariu. Și judecătorii și procurorii înțeleg ce trebuie sistemului ca să funcționeze. Ai niște găuri în acoperiș, poate vrei să le acoperi dinăuntru sau din afară, dar nu dai foc la casă. Una este sistemul ierarhic din parchete și alta este să concentrezi toată puterea în mâna unei persoane numită politic. CSM este degeaba în tot acest proces al numirii Procurorului General, n-are niciun cuvânt de spus. Ce treabă are un ministru sau un Președinte ca să numească un șef de secție dintr-un parchet, adică oamenii care fac dosare? Deci teoretic eu – politician – pot controla numirea unei persoane care va investiga un dosar în care eu sunt implicat. Noi nu suntem de acord nici cu acordarea posibilității ca șeful să-și aleagă integral echipa. Acum vedem o procedură în care politicul hotărăște”.

Bogdan Pîrlog susține că prevederile Legilor Justiției aduc cel mai mare regres în sistemul de promovare efectivă iar deciziile CJUE, ca și deciziile CCR, trebuie respectate. Altfel, procurorii vor răspunde pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență:

„Conducătorii parchetelor trebuie să aibă un cuvânt de spus în desemnarea celorlalte funcții de conducere, dar să nu o facă discreționar. Este ridicol să duci acest sistem de numire până la ultimul parchet din țară. Trebuie să existe un echilibru și în interiorul parchetelor, să nu transformi totul într-o structură sectară. Cât a existat un interes extrem de puternic din zona organismelor internaționale, atunci s-au făcut pași pozitivi. În România a existat meritocrație artificială, indusă din exterior. În sistemul de promovare este regresul cel mai mare. Problema este că dispare concursul la promovarea efectivă. Un nucleu mic de oameni vor ajunge să controleze tot ce înseamnă Justiție. Se creează niște mecanisme care stabilesc un risc major pentru statul de drept și Justiție. (…) Încălcarea unei decizii CCR reprezintă exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Judecătorul poate să cunoască zeci de mii de decizii CJUE? Dreptul comunitar are prioritate potrivit Constituției României. Există prioritatea dreptului european față de cel național. Vom răspunde pentru încălcarea deciziilor CCR și CJUE. Textul general acoperă tot, nu este nevoie de un text special. Ori le introducem pe toate și generăm confuzie, ori le scoatem. Dacă încalci o lege, o decizie CCR, o decizie a unei instanțe internaționale – răspunzi. CJUE are prioritate, așa spune Constituția României”.

Ca procuror militar, Bogdan Pîrlog a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News că nu este de acord cu multe dintre prevederile din drafturile Legilor Securității Naționale. El a calificat draf-turile Legilor Securității Naționale drept viziuni „fantastice”, incompatibile cu reglementările europene ale acestui secol dar compatibile cu formele „autocratice – militarizate”:

„Vorbim de aspectele care au impact asupra sistemului judiciar. Ofițerii de informații lucrează și acum cu noi pe infracțiunile comise de militarii acelor structuri. Tendința de a comite infracțiuni în servicii este mai redusă. Nu dau o cifră, dar există din toate structurile de informații trimiși în judecată din parchetul nostru. Nu suntem de acord cu existența „procurorului anume desemnat” care să facă urmărirea penală pentru serviciile de informații. Prevederile pe percheziții sunt incompatibile cu statul de drept. Organele judiciare trebuie să țină aceste entități în matca constituțională. A existat o anchetă pe fondurile operative la DGIA. În legile acestea, îmi repugnă orice barieră în exercitarea urmăririi penale. În momentul în care noi ne apucăm să cerem mii de avize, atunci nu mai este anchetă, este bătaie de joc. În draft-urile acelea erau viziuni fantastice despre ce se poate în acest secol într-o țară europeană. Prevederile din draft-uri erau foarte grave, așa ceva nu trebuie să intre niciodată în vigoare. Altfel, ce rost mai are să păstrăm o formă democratică, când putem stabili o formă autocratică – militarizată? Eu ca procuror vreau să fac ancheta după propria mea viziune, fără nicio interferență. Instituțiile nici să nu se gândească că ar putea să impieteze asupra anchetei mele. Aspectele din Legile Securității Naționale n-au ce căuta acolo, ci în legile Justiției. Dacă noi nu funcționăm sau funcționăm greșit, sistemul civil de Justiție devine vulnerabil”.