Bolojan: România va susține în continuare Ucraina. Ce spune Președintele interimar despre trimiterea militarilor români la misiuni în Ucraina

• Bolojan: Statele Unite au făcut o pivotare, au reluat dialogul diplomatic cu Rusia, dar România va continua să susțină Ucraina, financiar și militar.
• Bolojan: România va susține în continuare Ucraina.
• Bolojan: Ucraina este prima victimă, dar, dacă războiul continuă, iar intențiile Rusiei nu se schimbă, Republica Moldova și România ar putea deveni următoarele ținte.

Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut astăzi prima conferință de presă în care a precizat că România va susține în continuare Ucraina. „Nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, este o susținere pentru securitatea țării noastre. Dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține, Ucraina poate să fie doar prima victimă.”

Care au fost principalele declarații

Ilie Bolojan a explicat că Statele Unite au făcut o pivotare, au reluat dialogul diplomatic cu Rusia, dar România va continua să susțină Ucraina, financiar și militar. Totodată, Ministerul Apărării va investi în infrastructura duală și va prelua entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei. De asemenea, Apărarea va avea un buget de 3% din Produsul Intern Brut în 2-3 ani.

Ilie Bolojan spune că intenționează să susțină mai multe conferințe de presă, dar și să organizeze consultări mai frecvente cu partidele, deoarece această conferință vine după consultările de miercuri, care au fost o premieră în politica românească. El își dorește să îi lase succesorului său o instituție reformată în bine. Acesta este obiectivul său pe durata interimatului de trei luni și promite că va desecretiza cheltuielile Administrației Prezidențiale, inclusiv pe cele din ultimii ani, deși acest proces va mai dura probabil ceva timp.

În cele două săptămâni de când a preluat interimatul la Cotroceni, nu s-a concentrat prea mult pe politica externă. În ceea ce privește situația din Ucraina, motivul pentru care a organizat consultările cu partidele, Bolojan spune că România, pentru moment, nu va trimite trupe, dar va crește, cel mai probabil, cheltuielile pentru apărare.

Referitor la parteneriatele României, a fost o perioadă agitată pe scena politică internațională, în care toate țările au trebuit să se repoziționeze, inclusiv România. „Ne căutăm locul și dorim să ne stabilim o poziție clară. Ilie Bolojan afirmă că avem parteneriate strategice esențiale, cum ar fi cel cu Statele Unite, la care nu trebuie să renunțăm”. Totodată, nu trebuie să uităm că și Uniunea Europeană este un partener strategic, din care România face parte. Datorită fondurilor europene, o mare parte din imaginea României s-a îmbunătățit semnificativ.

Ilie Bolojan a mai vorbit despre organizarea alegerilor, dorind să se asigure că acestea vor fi corecte și transparente. De asemenea, a comentat decizia CCR privind anularea alegerilor de anul trecut, spunând că o respectă și că trebuie să o respectăm cu toții, fie că ne place sau nu.

În ultimele săptămâni, Ilie Bolojan a fost presat să convoace din nou Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a clarifica motivele anulării alegerilor de anul trecut și pentru a vedea dacă există informații noi.

Bolojan a declarat că, împreună cu consilierul său Cristian Diaconescu, a solicitat informații de la instituțiile care au emis rapoarte anul trecut, pentru a verifica dacă există date noi privind presupusa implicare străină în alegerile din 2024. Până în acest moment, doar Ministerul Public a oferit un răspuns, precizând că anchetele sunt în desfășurare și că, așa cum se întâmplă în cazul investigațiilor penale, informațiile nu pot fi făcute publice. Bolojan a adăugat că așteaptă și alte răspunsuri și că va face publice toate informațiile care pot fi dezvăluite.

Ilie Bolojan a arătat principalele provocări de politică externă și continuarea susținerii de către România a Ucrainei.

Ce alte măsuri a mai anunţat președintele interimar

Situația de securitate rămâne tensionată. Ilie Bolojan a explicat că Ucraina este prima victimă, dar, dacă războiul continuă, iar intențiile Rusiei nu se schimbă, Republica Moldova și România ar putea deveni următoarele ținte.

Din acest motiv, România nu este interesată de un simplu acord de încetare a focului, ci de o pace durabilă, care ar trebui să fie stabilită ulterior. De asemenea, Bolojan a subliniat că România va face publice cheltuielile legate de sprijinul acordat Ucrainei. Până acum, România a fost singura țară care nu a publicat astfel de date, însă, potrivit unor estimări apărute în publicații internaționale prestigioase, suma s-ar ridica la aproximativ un miliard de euro în cei trei ani de război.

Bolojan a precizat că deficitul bugetar nu va mai include cheltuielile pentru apărare. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale va prelua anumite fabrici de armament care, în prezent, sunt subordonate Ministerului Economiei. În 2024, doar pentru achiziții militare, ministerul a cheltuit 2,67 miliarde de euro.

În plus, s-au făcut referiri la necesitatea modernizării unor porturi de importanță strategică pentru Armata României, utilizând fonduri din bugetul apărării.

Referitor la trimiterea militarilor români la misiuni în Ucraina, Bolojan a spus că este prematur să vorbim de acest lucru.

Cum va fi văzut acest lucru de partenerii europeni

Unii lideri politici, inclusiv premierul Marcel Ciolacu, s-au grăbit să declare că România nu va trimite militari într-o misiune de menținere a păcii. Însă, în primul rând, nu știm încă ce tip de misiune ar fi – una de menținere a păcii, de impunere a păcii sau doar de observatori neînarmați.

Până acum, România nu a primit nicio solicitare oficială în acest sens. Conform legislației, orice astfel de decizie trebuie aprobată de Parlament. Nu cred că acest subiect va fi discutat la următoarea reuniune a Consiliului European, deoarece o misiune de menținere a păcii nu poate exista fără un acord de încetare a focului și, ulterior, un tratat de pace.

Pentru Ucraina, trei aspecte sunt esențiale:

1. Statutul său internațional – dacă va rămâne neutră sau dacă va adera la NATO.
2. Stabilirea granițelor și eventualele zone demilitarizate.
3. Garanțiile de securitate pe care Ucraina trebuie să le primească pentru a preveni un nou atac din partea Rusiei.

Însă, înainte de orice, este necesar ca luptele să înceteze.