Bugetul central a transferat administrației locale, în 2025, peste 100 miliarde de lei, dar nu deţine controlul asupra cheltuirii lor

•  Administraţia locală a cheltuit, în 2025, 169 de miliarde de lei, adică 21% din toate cheltuielile statului.
• Dar controlul unor astfel de sume este foarte slab. Iar primarii cheltuiesc banii adesea cum vor, în ciuda faptului că 80% din sume înseamnă transfer de la bugetul de stat.
• Pe investiţii s-au dus, în 2025, în administraţia locală, 49 de miliarde de lei (35% din toate investiţiile statului): 17 miliarde de lei din PNRR şi 32 de miliarde de lei au fost cheltuieli de capital (bani transferaţi din bugetul de stat.
• Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul de stat este la limită şi nu-şi permite majorări de transferuri, cum vor primarii.
•  Aşa ceva nu mai merge, spune premierul: “Capacitatea guvernului de a creşte transferurile este scăzută”.
• România cheltuieşte pentru investiţii 7% din PIB: 3% din PIB din aceste investiţii se fac prin administraţia publică locală, dar nu din banii acesteia. Este cel mai mare procent de transfer din UE, spune premierul.

Guvernul central dă bani administraţiei locale, dar nu are decât un control vag asupra costurilor. Comunităţile locale sunt slabe şi nu au forţa să-i întrebe pe primari sau să întrebe consiliile locale unde se duc banii, scrie Ziarul Financiar. Nu există o „grilă“ care să fie impusă primăriilor astfel încât acestea să nu mai cheltuiască banii pe ce le trece prin cap şi apoi să întindă mâna la guvern pentru bani de salarii. Această anomalie trebuie corectată înainte de orice discuţie despre reforma administrativă.

În România sunt 3.282 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT-uri), organi­zate la nivel local şi judeţean: 41 de judeţe, municipiul Bucureşti (cu 6 sectoare), 103 municipii, 320 de oraşe şi 2.859 de comune. Toate cu primarii lor, cu consiliile lor locale. Sunt prea multe UAT-uri, dar ori de câte ori s-a pus problema comasării lor, rezistenţa a fost acerbă. De asta nici anunţata reformă a administraţiei locale care ar urma să fie promvată în Parlament săptămâna viitoare nu vorbeşte de „comasare”, deşi sunt comune în care nu au mai rămas nici 1.000 de oameni. Ieri, 1.300 din aceste comune au fost în „grevă de avertisment”, nemulţumite că banii vor fi mai puţini şi că proiectul vorbeşte de „disponibilizări” acolo unde schema este supradimensionată.

Ieri, la  Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, premierul Bolojan a spus că nu mai sunt bani pentru majorarea transferurilor, că o reformă este obligatorie şi că vor exista disponibilizări acolo unde schema de personal este supradmiensionată.

În administraţia publică locală erau angajate, în noiembrie trecut (ultimele date de la Finanţe), 465.000 de persoane (279.700 fiind „autorităţi executive locale”), adică 8,3% din întreaga forţă de muncă din România (5,7 mil. angajaţi).

Aceşti oameni trebuie plătiţi, dar veniturile proprii ale administraţiei nu acoperă decât un sfert din cheltuielile cu salariile, faţă de 100% în ţările occidentale, a spus premierul. Datele Finanţelor arată că din taxe şi impozite locale s-au strâns, anul trecut, doar 9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă doar 5% din toate cheltuielile administraţiei locale.

„Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a spus premierul.

Premierul a adăugat că în România majoritatea sumelor folosite de administraţia locală provin din transferuri de la bugetul de stat şi a precizat că este vorba de 80% faţă de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, unde e vorba de 50%.

„În România, astăzi, aproape jumătate din investiţiile care se fac, 3% din 7% din PIB, se fac prin autorităţile locale, ceea ce este un procent dublu faţă de cel din UE, dar asta înseamnă ca sunt nişte transferuri importante, parte din fonduri europene, parte din bugete naţionale şi din bugete locale unde există această capacitate“.

„E o realitate că, în medie, în ţările din UE veniturile din taxele locale le acoperă cheltuielile de salarii. În România, veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii. Acestea sunt nişte realităţi care nu pot fi contestate”, a mai spus Bolojan.

Premierul spune că primăriile trebuie să facă în aşa fel încât din veniturile proprii să acopere măcar salariile. Primăriile fac investiţii, dar nu le fac din banii lor: „Administraţia noastră nu îşi poate acoperi nici cheltuielile de personal”, spune premierul.

Actul normativ privind administraţia publică locală, despre care premierul spune că va fi transmis Parlamentului “cel târziu” săptămâna viitoare, prevede că UAT-urile care nu-şi acoperă din veniturile proprii salariile, nu vor mai putea să decidă asupra grilei de salarizare, guvernul fiind cel care va decide o grilă unică. De asemenea, primăriile care au surplus de personal va trebui să facă disponibilizări.

Peste 1.300 de primării din ţară au fost ieri în grevă de avertisment, vreme de două ore, primarii fiind nemulţumiţi de reforma Guvernului Bolojan în administraţia publică.