• 2 candidați la europarlamentare au finanțat campania cu suma maximă, 2.475.000 lei
• Candidații și partidele au plafoane maxime ale contribuțiilor la campania electorală
• 4850 de membri de partid și 255 de independenți au depus bani pentru campanie
• Candidații și partidele trebuie să își desemneze un mandatar financiar
• Pentru cheltuielile din subvenția de la stat partidele deschid conturi separate
• Partidele și candidații trebuie să anunțe în termen de 3 zile ce sume încasează
• Cu banii din campania electorală nu pot fi organizate concerte și spectacole
• În Olt și Mureș au fost deschise dosare penale pentru coruperea alegătorilor

Candidații independenți și cei ai partidelor și-au declarat contribuțiile la campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare. Autoritatea Electorală Permanentă publică în fiecare săptămână contribuțiile și cheltuielile din campanie. Cele mai mari contribuții la campanie le-au avut candidații la europarlamentare Gheorghe Cîrciu și Alexandru Epure, ambii pe lista coaliției PSD PNL, cu câte 2.475.000 de lei.

Cât au scos din portofel candidații de anul acesta?

Dacă vorbim despre alegerile europarlamentare, nu toți și-au permis să dea atât de mult. Din partea coaliției PSD/PNL, Vasile Dîncu a pus 2 milioane de lei în jos, iar Ștefan Mușoiu și Victor Negrescu au dat și ei mai mult de un milion. De la Alianța Dreapta Unită, Claudiu Palaz a pus 100.000 de lei la bătaie, iar de la AUR Șerban Sturdza a scos și el mai mult de un milion de lei.

Vorbind despre finanțări, trebuie să știm că fiecare candidat sau partid poate investi o sumă maximă în campania electorală. Acesta pleacă de la 3.300, un salariu mediu brut pe economie, pentru o listă de consilieri locali dintr-o comună. Suma crește în funcție de mărimea localității și funcție. De exemplu, pentru primarul unui oraș municipiu de județ, suma este de 165.000 de lei, iar pentru primarul Bucureștiului și un președinte de Consiliu Județean de 660.000 de lei. Cele mai mari sume sunt pentru un europarlamentar, 2 milioane 450 de mii și pentru președintele României, 66 de milioane de de lei.

Banii pot proveni, în cazul partidelor, din cotizațiile membrilor, din donații, împrumuturi sau subvenția de la stat. Iar în cazul candidaților independeți din venituri propria, donații sau împrumuturi.

Cum pot fi cheltuiți banii?

Cheltuielile nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. Dar fiecare partid sau candidat decide în cea vrea să investească mai mult, încadrându-se însă în niște limite. De 40% din buget pentru materiale de propaganda în presa scrisă, televiziune sau radio, 30% în online, 30% în sondaje, la fel și în afișe electorale sau cheltuieli administrative: transport, comunicații, vestimentație chirii protocal. (CARTON 8)

Legea precizează clar și pe ce nu pot fi folosite fondurile de campanie. Și pentru că, desi legea s-a schimbat din 2016, iar candidații nu mai au voie să distribuie în scop electoral alimente, îmbrăcăminte, produse alcoolice sau țigări, din pandemie au fost adăugate și măștile și dezinfectanții. Și cu toate astea, chemarea uleiului e mai puternică. Au fost deja deschise mai multe dosare penale pentru coruprerea alegătorilor în Mureș și în Olt, unde erau distribuite alimente.

Citește și

• Benny Gantz îi dă un ultimatum lui Netanyahu: „Cabinetul de război trebuie să formuleze un plan de război până pe 8 iunie – sau ne vom retrage din guvern”
• Președinta Georgiei a respins prin veto „Legea rusă” votată de Parlament, care a scos mii de oameni în stradă: „E un obstacol în parcursul nostru european”
• Papa Francisc schimbă normele din 1978 privind clasificarea „minunilor”. Ce a influențat această decizie