• Într-o declarație înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, un reporter a spus că „în 2008, NATO a declarat aici, la București, că într-o zi Ucraina va fi membră a NATO”.
  • Apoi a subliniat că NATO și-a consolidat în mod semnificativ „parteneriatul” cu Ucraina și că, timp de mulți ani înainte de actualul război, NATO a sprijinit, consolidat și echipat forțele armate ucrainene.
  • Rusia, a spus el, nu poate opri acest lucru.

La summitul miniștrilor de externe ai NATO de la București din 29 noiembrie, atât miniștrii de externe ai statelor membre, cât și secretarul general al NATO, generalul Jens Stoltenberg, au reînnoit promisiunea din 2008 de a primi Ucraina în NATO.

Într-o declarație înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, un reporter a spus că „în 2008, NATO a declarat aici, la București, că într-o zi Ucraina va fi membră a NATO”. Reporterul a întrebat apoi: „Unde se află NATO astăzi, în numele acestei declarații?”.

Stoltenberg a răspuns: „Aveți dreptate, am luat decizii cu privire la Ucraina, Georgia, cu privire la aderare, aici, la summitul NATO din 2008. Eu însumi am fost aici la acea vreme în calitate de prim-ministru norvegian, așa că îmi amintesc foarte bine acea reuniune.”

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Apoi a subliniat că NATO și-a consolidat în mod semnificativ „parteneriatul” cu Ucraina și că, timp de mulți ani înainte de actualul război, NATO a sprijinit, consolidat și echipat forțele armate ucrainene. Stoltenberg a admis un parteneriat, dacă nu o apartenență, și a făcut aluzie la credibilitatea afirmației Rusiei potrivit căreia, dacă Ucraina nu este deja în NATO, atunci NATO este deja în Ucraina.

Este adevărat că Stoltenberg se afla la București în 2008, când NATO a declarat că „salută aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Suntem de acord astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”. Dar nu este clar că țările nordice au sprijinit întotdeauna aderarea Ucrainei la NATO și nici că nu au văzut riscurile.

Cu un deceniu mai devreme, când NATO a luat în considerare aderarea statelor baltice, extinderea planificată a deranjat națiunile nordice. Potrivit lui M.E. Sarotte, autorul cărții Not One Inch, șefii țărilor nordice au implorat statele baltice să învețe din experiența lor de a trăi alături de Rusia. Suedia a implorat statele baltice să „elaboreze un modus vivendi cu rușii și să normalizeze relațiile”. Finlanda le-a spus că „noi toți [din regiune] trebuie să stabilim relații de afaceri cu rușii”.

Norvegia, la rândul ei, deși membră a NATO, a fost sensibilă la pericolul provocator al unei țări NATO puternic înarmate care să preseze la granița Rusiei și, atunci când a aderat la NATO, a insistat ca pe teritoriul său să nu fie staționate trupe decât în caz de război, să nu fie amplasate arme nucleare și chiar ca toate exercițiile militare să aibă loc la distanță de granița cu Rusia.

Ca răspuns la întrebarea reporterului, Stoltenberg a continuat: „În ceea ce privește aderarea Ucrainei, am declarat că Ucraina va deveni membru” și a adăugat că „mă aștept ca miniștrii de externe să reitereze, la reuniunea de astăzi și de mâine de aici, de la București, că ușa NATO este deschisă”. Rusia, a spus el, nu poate opri acest lucru: „Președintele Putin nu poate refuza națiunilor suverane să ia propriile decizii suverane care nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”.

Dar această declarație a fost neserioasă. NATO știe de mult timp că liderii ruși de la sfârșitul Războiului Rece – nu doar Putin – au perceput expansiunea spre est a NATO, și în special expansiunea sa spre Ucraina, ca pe o amenințare. Ca răspuns la declarația NATO de la summitul din 2008 de la București, liderii ruși au arătat clar că au văzut această promisiune ca pe o amenințare existențială.

Putin a avertizat că aderarea la NATO a Georgiei și Ucrainei reprezintă „o amenințare directă” la adresa securității rusești. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia va face „tot ce este posibil” pentru a împiedica Georgia și Ucraina să devină membre NATO. Putin a explicat, cu referire la Georgia, logica Rusiei.

În calitate de membru NATO, Georgia „ar trebui să urmeze disciplina blocului și . . . Scopul NATO este îndreptat împotriva suveranității Rusiei. . .. După aderarea la NATO, suveranitatea voastră va fi limitată, iar Georgia, de asemenea, va fi o amenințare pentru Rusia”.