Cât de pregătită este România pentru un cutremur major şi care sunt cele mai sigure blocuri din București

• România nu este o ţară ferită de cutremure. 
• Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, care provoacă totodată printre cele mai puternice şi distructive cutremure.
• România are risc seismic major în privinţa cutremurelor de 6-7 grade pe scara Richter.

Peste 6.200 de clădiri din Turcia au fost distruse de cele 2 cutremure de peste 7 grade pe scara Richter și de cele aproape 180 de replici care au urmat. Imaginile pe care le urmărești te fac să te întrebi încă o dată dacă România ar putea face față unui astfel de seism. Cât de sigure sunt clădirile și câte dintre ele vor rămâne în picioare? Istoria ne-a arătat ce am putut acum 46 de ani, în 4 martie 1977. Au fost mai mult de 1500 de victime, peste 11.000 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

„Cutremurele sunt diferite, construcțiile sunt diferite, managementul e diferit, rezultatele sunt, de asemenea, diferite. Dezastrul din Turcia nu este decât un argument pentru a discuta mai serios, mai responsabil și mai eficient ce avem de făcut în România și ce nu facem la nivelul la care ar trebui.

Bucureștiul este capitala europeană a cutremurelor. Altfel spus, Bucureștiul este capitala care a pierdut cel mai mare număr de victime într-un cutremur în secolul care a trecut. Acest diagnostic este un diagnostic alarmant care ne atrage atenția că e un domeniu serios în care să spunem nu ne putem…. nu putem improviza. Majoritatea clădirilor făcute după 77 sunt construcții care ar putea rezista unui cutremur major. Cutremur la intensitatea celui din Turcia nu poate avea loc în mod normal în Vrancea. ” afirmă Dan Lungu, profesor siguranța structurilor UTCB.

Cutremurul din 1977 a distrus Bucureștiul și a pus în alertă statul cu privire la riscul seismic. România a căutat să înțeleagă ingineria seismică, un domeniu în care cunoștințele erau inexistente. Le-a găsit în Statele Unite, țara cu cele mai înalte competențe la acel moment. După cutremurul din 4 martie 1977, statul român a început să importe cunoștințe ținând cont de marile descoperiri în protecția antiseismică la nivelul structurilor din beton sau metal din SUA.

„La caracteristica cutremurului de Vrancea din România, București, este cu totul alta decât cel din Turcia și noi avem cutremure de mare adâncime, acolo au fost cutremure de suprafață și modul de comportare al clădirilor este total diferit. Reperul este cutremurul din 1977 care a avut 7,4maxim, dar un 7,4 al unui cutremur de adâncime mare, cu 7,4 adâncime mică nu se compară nici din punctul de vedere al efectelor, nici din punctul de vedere al modului de configurare a clădirilor.” , spune Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect șef al Capitalei.

Cutremurul care a lovit pentru prima dată lângă Gaziantep luni a fost estimat la 7,8, clasificat drept „major” , pe scara oficială a magnitudinii. Epicentrul său a fost la mică adâncime, la aproximativ 18 km. De ce a semănat atâta moarte? Nu numai puterea cutremurului provoacă devastare, ci și faptul că acesta a avut loc la primele ore ale dimineții, când oamenii se aflau în locuințe și dormeau. Soliditatea clădirilor este, de asemenea, un factor. Cum ar rezista România?

Procedurile există. Legislația românească este aproape perfectă din punctul ăsta de vedere. Avem și lege privind punerea în siguranță, avem program național de contorizări, problema e că practica ne cam omoară. Dacă discutăm de un seism de amploarea celui din 77 problema e cu clădirile care au fost construite înainte de această dată.

E vorba mai ales de clădirile interbelice, cele construite înainte de anii. Aceste clădiri care au și suportat inclusiv cutremurul din 40 acestea au într-adevăr o mare problemă și cea mai mare problemă a României și mai ales a Bucureștiului care are în inventar mii de clădiri cu înălțimi peste P+4 care datează din această perioadă.