- Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, critică abordarea tărăgănată a autorităților privind proiectul de infrastructură rutieră – autostrada A7.
- Acesta întreabă de ce, din septembrie până acum, nu a fost anunţat un câştigător la licitaţiile celor trei loturi din autostrada A7 Ploieşti – Buzău.
- Comisia Europeană a aprobat, în septembrie 2021, PNRR-ul României.
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, spune că cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR-uri) din Europa, autostrada A7, bate pasul pe loc şi deja se intră în mari întârzieri.
„O şansă istorică pentru România, PNRR, este făcută praf de PSD-PNL. Cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din toate PNRR-urile din Europa, autostrada A7, bate pasul pe loc şi deja intrăm în mari întârzieri. Vorbim de un proiect de 320km şi 3 mld €! Adică mai mult decât a cheltuit România pentru toate autostrăzile în ultimii zece ani. Nu visam la aceşti bani care reprezintă o oportunitate o dată la o generaţie. Şi ne-am bătut cu ardoare la Bruxelles acum un an ca să-i obţinem”, a scris joi, pe Facebook, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.
Acesta întreabă de ce, din septembrie până acum, nu a fost anunţat un câştigător la licitaţiile celor trei loturi din autostrada A7 Ploieşti – Buzău.
Conforma acestuia, ultima amânare a fost pentru 22 februarie ca termen limită de evaluare a ofertelor, iar jumătate din autostradă, adică de la Focşani la Bacău şi apoi până la Paşcani, „nu e nici azi licitată şi o promit abia la jumătatea anului”.
Cătălin Drulă susţine că pe autostrada A8 nu a fost finalizat studiul de fezabilitate, nu este acord de mediu obţinut şi că nu a fost lansată nicio licitaţie pentru reînnoirile, ridicările de restricţii şi electrificările pe magistralele Bucureşti – Piteşti, Constanţa – Mangalia, Giurgiu – Videle, Reşiţa – Voiteni. De asemenea, el spune că nu au fost obţinute avize, acord de mediu şi studiu de fezabilitate aprobat pentru magistrala bucureşteană M4 Gara de Nord – Filaret.
„Oricine ar fi ministru ar trebui să nu doarmă noaptea de grija PNRR şi să viseze proiectele şi termenele. PSD la Transporturi, în schimb: angajări de clientelă, măriri de organigrame, posturi noi, nu scapă nimic de băieţii şi fetele mufaţi la banul public. Cum să facem noi PNRR cu căpuşele înfipte în vena statului?”, a mai scris fostul ministru al Transporturilor pe reţeaua de socializare.
Ce este PNRR-ul și cum se raportează România la acest plan
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.
Planul urmărește trei obiective strategice, și anume: ameliorarea stării economice a României ca urmare a crizei pandemice, consolidarea capacității de reziliență și asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.
Comisia Europeană a aprobat în septembrie anul trecut, PNRR-ul României. Statul român va primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022. Termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi este 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.