- Majoritatea judecătorilor CCR a decis că sesizarea USR pe numirea lui Bogdan Licu este neîntemeiată, votul fiind de 8 la 1. Judecătorul care s-a opus deciziei a fost Daniel Morar, fostul procuror şef al DNA.
- În ceea ce priveşte numirea Iuliei Scântei, judecătorii CCR au decis în unanimitate că sesizarea USR este inadmisibilă.
- Mihaela Ciochină, Bogdan Licu (PSD, Camera Deputaţilor) şi Iulia Scântei (PNL, Senat) vor avea un mandat de 9 ani ca judecător al Curţii Constituţionale, pentru perioada 2022 – 2031, şi urmează să-şi prezinte demisiile din actualele posturi în perioada următoare.
Judecătorii CCR au respins astăzi sesizările USR privind neconstituţionalitatea numirii lui Bogdan Licu şi Iulia Scântei în funcţiile de judecători ai Curţii Constituţionale. Majoritatea judecătorilor CCR a decis că sesizarea USR pe numirea lui Bogdan Licu este neîntemeiată, votul fiind de 8 la 1. Judecătorul care s-a opus deciziei CCR a fost Daniel Morar, fostul procuror şef al DNA şi fost prim adjunct al Procurorului General.
În ceea ce priveşte numirea Iuliei Scântei, judecătorii CCR au decis în unanimitate că sesizarea USR este inadmisibilă.
Alături de Mihaela Ciochină, numită prin decret de preşedintele Klaus Iohannis, Bogdan Licu (PSD, Camera Deputaţilor) şi Iulia Scântei (PNL, Senat) vor avea un mandat de 9 ani ca judecător al Curţii Constituţionale, pentru perioada 2022 – 2031.
De altfel, pentru preluarea postului de la CCR, toţi cei trei urmează să-şi prezinte demisiile în perioada următoare: Mihaela Ciochină, din postul de consilier prezidenţial – şef al Departamentului Constituţional Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, Bogdan Licu – din funcţia de prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie iar Iulia Scântei – din funcţia de senator PNL, preşedinte al comisiei juridice din Senatul României.
Numirile lui Bogdan Licu şi Iuliei Scântei au fost contestate de USR la Curtea Constituţională, având în vedere controversele în care au fost implicaţi cei doi şi condiţiile constituţionale şi legale pentru numirea în funcţiile de judecători ai CCR.
Consiliul Superior al Magistraturii, Universitatea particulară „Spiru Haret” dar şi Ministerul Justiţiei au refuzat să ofere răspunsurile solicitate în cazul studiilor şi examenelor susţinute de Bogdan Licu pentru intrarea în magistratură, Ministerul Justiţiei sugerând totuşi că Bogdan Licu a devenit în 1996 procuror stagiar doar prin numire în baza unui ordin semnat de către ministrul Justiţiei de la acea vreme, Ion Predescu, la propunerea procurorului general, Nicolae Cochinescu, ordin care, în urma verificărilor, nu se mai este de găsit în evidenţele Ministerului Justiţiei.
La audierile din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, Bogdan Licu a susţinut însă că a intrat în Ministerul Public prin examen. Nominalizarea Iuliei Scântei pentru CCR a fost contestată de USR la Curtea Constituţională, pe motiv că în timpul procedurii de desemnare a acesteia au fost încălcate chiar prevederile legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Iulia Scântei nefiind audiată în plenul Senatului.
În plus, potrivit DNA, Biroul notarial al Iuliei Scântei, propusă de PNL şi votată de Senat ca să devină judecător CCR, a autentificat una din tranzacţiile considerate suspecte de procurorii anticorupţie, în dosarul Tudorache, trimis Curţii Supreme de Justiţie.
La propunerea PSD ( Camera Deputaţilor) şi PNL (Senat), Bogdan Licu şi Iulia Scântei au fost votat pe 3 mai 2022 de către parlamentarii PSD, PNL şi UDMR din Camera Deputaţilor pentru a fi numit judecători ai Curţii Constituţională. Cei trei noi judecători ai CCR – Mihaela Ciochină, Bogdan Licu şi Iulia Scântei îi vor înlocui pe judecătorii CCR cărora le expiră mandatele de 9 ani pe 10 iunie 2022 – Daniel Morar, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru.