Ce a obținut Zelenski de la Trump? Cei doi lideri s-au înțeles în privința garanțiilor de securitate, însă nu și asupra teritoriilor. Cum va arăta în 2026 securitatea României, dacă războiul din Ucraina continuă?

• Volodimir Zelenski a obținut din Statele Unite garanții de securitate și s-a înțeles cu Donald Trump pe dimensiunea viitoare a forțelor armate ale Kievului.
• Totuși, problema cea mai importantă a cedărilor și schimburilor teritoriale nu a fost încă rezolvată, spune Donald Trump.
• Emmanuel Macron anunță o nouă reuniune la Paris a Coaliției pentru Voință, din care face parte și România.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a obținut din Statele Unite garanții de securitate și s-a înțeles cu Donald Trump pe dimensiunea viitoare a forțelor armate ale Kievului. „Am discutat toate aspectele” spune liderul de la Kiev.

„Am discutat toate aspectele ale cadrului de pace, care includ și am avut realizări mari privind planul de pace în 20 de puncte – 90% am fost de acord, garanţiile de securitate SUA-Ucraina – 100% am fost de acord. Garanţiile de securitate SUA-Europa-Ucraina, aproape convenite. Dimensiunea militară – 100% de acord”, a declarat Zelenski.

Totuși, problema cea mai importantă a cedărilor și schimburilor teritoriale nu a fost încă rezolvată. Asta o spune chiar Donald Trump: „Cuvântul acord este prea puternic. Aş spune că nu suntem de acord, dar ne apropiem de un acord în acest sens. Şi asta e o problemă mare. Cu siguranţă, aceasta este una dintre marile probleme. Suntem mai aproape decât eram, probabil. Este nerezolvată, dar se apropie mult. Este o problemă foarte grea, dar care cred că se va rezolva.”

Ce a obținut Zelenski după vizita în SUA?

Zelenski s-a dus acolo, în primul rând, cu dorința de a obține pacea. Nu s-a ajuns la pace. Trump voia să-l facă pe Zelenski să renunțe la teritorii, Zelenski nu a vrut să renunțe la acele teritorii și pe bună dreptate, deoarece Rusia, în mai bine de patru ani de război, după două campanii militare, nu a reușit să cucerească această provincie, Donbas. Mai are aproximativ 5.000 de kilometri pătrați, iar Rusia nu poate să ofere acele teritorii fără ceva în schimb.

Statele Unite, până acum, vor să ofere Ucrainei cel puțin două lucruri. Primul: garanții de securitate, dar doar pentru 15 ani. De altfel, s-a spus în cel puțin două rânduri că greutatea garanțiilor de securitate va cădea pe umerii europenilor. Al doilea: un plan de prosperitate, așa cum este numit, dar, la fel, nu se știe exact dacă Statele Unite vor investi bani. Se vorbește despre un fond comun americano-ucrainean, dar nimeni nu știe din ce bani, deoarece, dacă vorbim despre activele rusești confiscate, majoritatea sunt în Europa. Statele Unite au doar aproximativ 3–5 miliarde de dolari.

Nu este nimic concret până în acest moment. Nu e clar dacă militari americani vor pune piciorul în Ucraina. Până acum, Trump a spus că nu. Atunci, cum oferi garanții de securitate de la distanță? De asemenea, cum le oferi pe termen lung? Aceasta este cea mai mare diferență dintre o democrație și o dictatură.

Dictatorul are timp. Putin a luat primele bucăți din Ucraina în 2014, iar războiul a început în 2022. De când a luat primul teritoriu ucrainean, s-au perindat, cred, patru sau chiar cinci administrații la Casa Albă. Aceasta este a doua administrație a lui Donald Trump. Deci este clar că Putin are timp. Poate să mai aștepte să-și refacă armata zece ani și să mai ia o porțiune din Ucraina peste zece ani.

Cel mai mare pericol pentru Putin nu îl reprezintă nici America, nici Uniunea Europeană, nici Ucraina. Cel mai mare pericol îl reprezintă poporul rus, care trebuie ținut ocupat. Din 1999, de când Putin a fost numit prim-ministru și a ajuns la conducerea Rusiei, a ținut poporul rus ocupat cu războiul cecen, cu războiul din Siria, cu cele două invazii din Ucraina. Și, probabil, îl va ține ocupat în continuare, deoarece, așa cum spuneam, cea mai mare amenințare pentru orice dictator este propriul popor.

URSS-ul nu a căzut pentru că a fost atacat din exterior, ci din cauza tensiunilor interne care au dus la destrămare. Din această cauză, Putin va spune orice doar ca să primească acele teritorii. Peste ani, s-ar putea să existe o nouă invazie a Rusiei în Ucraina, dacă Statele Unite nu vor asigura garanții solide de securitate — așa cum subliniază mereu europenii: trupe la sol, aeronave în aer și nave în nordul Mării Negre. Fără acest trio, Rusia va ataca nu peste un an, nu peste cinci, dar aproape sigur peste zece ani.

Va aduce 2026 pacea în Ucraina? Ce ar trebui să facă Zelenski și Putin?

Este posibil ca 2026 să aducă pacea în Ucraina, deoarece ambele armate sunt epuizate în acest moment. Ucraina se apără. Pentru ca un război să se termine, agresorul trebuie fie să câștige, fie să renunțe la ofensivă. Rusia nu câștigă și nu poate cuceri acele teritorii într-un timp rezonabil.

În februarie se împlinesc patru ani de război, iar din 2026 se intră în al cincilea an. Putin nu vrea să renunțe, pentru că vrea să iasă din această campanie ca învingător, chiar dacă este șifonat în acest moment. Armata rusă a pierdut peste un milion de militari, iar cel puțin o cincime dintre aceștia au murit sau au rămas cu sechele pe viață.

URSS s-a destrămat după un război în Afganistan, unde pierderile au fost mult mai mici. Deci este clar că, chiar dacă nu se vede încă în societatea rusă, există o tensiune. Putin știe acest lucru și tocmai de aceea va dori pacea. Îl are pe Trump, într-un fel, de partea lui, deoarece Trump merge pe varianta rusă. S-a vorbit de multe ori că acest plan de pace a fost inițial scris în limba rusă. De aceea Trump pune presiune pe Zelenski să cedeze teritorii, astfel încât Putin să poată prezenta acest dezastru drept o victorie.

Cum va arăta în 2026 securitatea României, dacă războiul din Ucraina continuă?

România ar fi într-o situație complicată. Strategia națională de apărare menționează că ar exista un risc major dacă Rusia ar cuceri regiunea Odesa, ceea ce ar însemna graniță cu Rusia pe Dunăre. Ucraina a rezistat până acum. Rusia a încercat de două ori un desant maritim la Odesa și nu a reușit.

România are graniță cu Rusia pe Marea Neagră, dar nu a făcut aproape nimic în ultimii patru ani. Anul acesta cumpărăm o corvetă ușoară din Turcia, dar Ministerul Apărării Naționale a eșuat lamentabil în achiziția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate. Puteam avea acum o flotă puternică la Marea Neagră. Nu avem nicio navă de luptă nouă, fie că e vorba de fregate, corvete sau nave purtătoare de rachete moderne.

În același timp, Polonia, statele baltice și Finlanda s-au întărit masiv. România nu a făcut aproape nimic. Nu există planuri reale de pregătire a populației, nu există soluții pentru creșterea numărului de militari. S-a promis atingerea a 90.000, apoi 120.000 de militari. Nu s-a întâmplat nimic. De la anul începe serviciul militar voluntar, dar este mult prea puțin.

În plus, doar anul acesta, Ucraina și Rusia au primit fiecare câte trei milioane de drone FPV. Într-un conflict, Rusia poate lansa zilnic zeci de mii de drone. Noi nu am reușit să interceptăm nici măcar una, darămite o mie.