Ce facem cu drumurile și spitalele? România ar urma să atingă borna de 1.000 de km de autostradă săptămâna viitoare, în timp ce la sănătate e scandal

• Sorin Grindeanu: Vom atinge borna de 1.000 de km de autostradă.
• Alexandru Rafila: Ajustarea PNRR a diminuat fondurile pentru sănătate cu 740 mil. €.
• Marcel Ciolacu: Sunt mulțumit de ritmul pe care Sorin Grindeanu îl impune.

Drumurile noastre toate – vor fi bine finanțate. În sfârșit o să avem și noi drumuri, promite ministrul Transporturilor. Săptămâna viitoare vom ajunge la 1.000 de km de autostrada, iar până la sfârșitul anului viitor, cel puțin 250 de km vor fi daţi în circulaţie – spune Grindeanu. Ținta pentru 2024 e să se circule pe autostradă de la Craiova până la Constanţa.

Premierul Ciolacu e încântat de cum merg lucrurile – așa că a venit cu laude. „Sunt bani, sunt bani europeni si bani de la bugetul statului, vedeți că rămân bani și din exercițiul financiar trecut. Sunt foarte mulțumit de ritmul pe care Grindeanu îl impune mai ales la infrastructura mare și sunt mulțumit că sunt împreună cu Sorin și vedem că Moldova va avea, în sfârșit, o autostradă”, a spus premierul României, Marcel Ciolacu.

La Sănătate e scandal

Dacă la infrastructură sunt cheltuiți banii, la sănătate e scandal. A fost refăcut PNRR-ul, cu 740 de milioane în minus la sănatate, pentru că șase proiecte de spitale riscau să nu fie gata la timp. Cum rămâne cu ele? Vor fi făcute, dar cu bani de la Banca Europeană de Investiții, unde termenul e mai lung. Premierul a sărit să-l apare pe ministrul Rafila.

„Eu nu pot să-l cert acum pe Ministrul Rafila că a scos anumite spitale care nu aveau nici licitație, nici studiu. Aveau o schiță și o sumă cam atât ar fi trebuit pentru acel spital. Acel spital se va face. Trece pe fonduri europene și pe împrumut BEI, oricum ne încadram după 2026. Nu a fost lăsat”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a atras atenția și asupra unui tronson unde se înregistrează probleme. „Mai avem un tronson, parcă al trelea, până în Buzău, unde încă anumite instituții ale statului se joacă. Sper ca alte instituții ale statului să mă informeze, ca și prim-ministru, de fapt ce se întâmplă acolo, pentru că nimeni nu răspunde când se pierd bani europeni sau când avem întârzieri. Am spus, cred că acești domni de prin aceste instituții este cazul să se uite un pic pe fereastră și să vadă foarte clar că vremurile șmecheriei s-au cam terminat. A stagnat suficient România stând după ei, după anumite economice, nu interese ale României”, a declarat Ciolacu.

„Primii păgubiți sunt pacienții, după cum am văzut și toată vara cu crizele din sănătate și cu toți pacienții care au murit din cauza lipsei de servicii medicale corespunzătoare. Apoi vine problema că facem spitale, dar cine lucrează în ele? Pentru că nu avem personal medical. Medicii au plecat, ei continuă să plece, cei tineri care termină facultatea, după rezidențiat pleacă. Sunt din ce în ce mai puține persoane care se adresează către facultățile medicale și de farmacie și anul acesta avem o surpriză neplăcută, ca să spun așa. Este pentru prima oară când facultățile de farmacie nu și-au ocupat locurile la buget”, a explicat Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, la Aleph News.

Cum stăm cu PNRR-ul?

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a anunțat că ajustarea PNRR a diminuat fondurile pentru investițiile în sănătate cu 740 de milioane de euro. Alexandru Rafila a explicat că în 3 noiembrie 2021, Consiliul UE a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România, acest grant este în valoare de 29,12 miliarde de euro.

„De fapt sunt două componente, una sub formă de grant, grant înseamnă fonduri nerabursabile, în valoare de 14,23 miliarde, și împrumut, pentru care se plătește o anumită dobândă, în valoare de 14,94 miliarde de euro. Ministerul Sănătății a beneficiat de fonduri exclusiv din grant, este vorba de componenta de 2 miliarde 450 de milioane de euro, care se referă la investiții și reforme, și o componentă de 400 de milioane de euro, care este dedicată digitalizării sistemului de sănătate. În total, Sănătatea trebuia să beneficieze, conform alocării inițiale, de 2,850 miliarde de euro”, susține Rafila.

Acesta a explicat că CE a dispus o ajustare a fondurilor.

„CE a dispus ajustarea PNRR, această contribuție financiară maximă acordată României a fost revizuită, în sensul că pentru calculul contribuției financiare maxime se actualizează pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB-ului din 2020 și cu variația agregată a PIB-ului în perioada 2020-2021. Având în vedere că acești indicatori au fost diferiți față de cei din estimarea inițială s-a dispus o diminuare a contribuției financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, iar această reducere a fost realizată doar din zona de granturi”, a spus ministrul Sănătății.

Citește și

• Ce învață copilul tău în plus la privat? Simona Dana Dobrin: „Diferența constă în abordarea pe care o avem noi ca dascăli”
• Oficialii vor măsuri drastice împotriva consumului de droguri în școli. Ariana Dudună: „Testarea antidrog nu reduce consumul de droguri”
• Prețul chiriilor din Europa a explodat. Mara Merca: „Cu condiții foarte proaste, departe de centru plătești 300 de euro pe lună în Paris”