Ce ne arată armistiţiul de Paşte din Ucraina? Fără un mecanism de monitorizare independent, nicio încetare a focului nu funcţionează între ruşi şi ucraineni

• Rusia și Ucraina au convenit un armistițiu de 32 de ore de Paște, dar ambele părți au acuzat reciproc de încălcări ale acordului.
• Ucraina susține că Rusia a încălcat armistițiul de peste 10.700 de ori, în timp ce Moscova acuză Kievul de peste 6.500 de atacuri.
• Volodimir Zelenski a spus încă de dinaintea începerii armistiţiului că va răspunde simetric oricăror încălcări ale acordului.

În perioada sărbătorilor de Paşte, Rusia şi Ucraina au agreat o încetare a focului pentru 32 de ore. Acest acord a intrat în vigoare sâmbătă, la ora 16.00 (ora Ucrainei), şi s-a încheiat duminică, la 00.00. Cu toate acestea, au existat acuzaţii reciproce cu privire la încălcarea armistiţiului, aşa cum au existat şi anul trecut, într-un acord similar, de Paşte, şi chiar şi în trecut, din 2014, de la prima invazie a ruşilor în Ucraina, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Statul Major General ucrainean a transmis, pe 13 aprilie, că forţele ruse au încălcat armistiţiul de 10.721 de ori, inclusiv lansând 119 atacuri terestre, 1.567 atacuri de artilerie, 2.205 atacuri cu drone de tip Italmas, muniţii Lancet şi atacuri cu drone cu aripă fixă, cu vedere la persoana întâi, de tip Molniya şi 6.830 de alte atacuri cu drone FPV.

Ministerul Apărării (MA) rus a susţinut că forţele ucrainene au încălcat armistiţiul de 6.558 de ori, inclusiv lansând cinci atacuri terestre, 5.844 atacuri de artilerie şi 694 atacuri cu drone şi a susţinut că apărarea aeriană rusă a doborât 11 drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod şi Kursk în timpul armistiţiului.

Aceste acuzaţii arată că, fără un mecanism obiectiv de monitorizare a unui acord de încetare a focului, astfel de armistiţii nu pot funcţiona niciodată între Rusia şi Ucraina. De altfel, Ucraina a propus în repetate rânduri Rusiei acorduri de încetare a focului, pe perioade mai lungi, care, ulterior, să ducă la negocieri temeinice pentru pace, dar partea rusă a refuzat. Şi în cadrul planului de pace pentru Ucraina erau prevăzute întâi o încetare a focului şi, ulterior, instalarea păcii, iar monitorizarea era propusă a fi făcută de forţe internaţionale, mai precis, europene. Multe ţări s-au arătat dispuse să participe şi chiar s-au realizat summituri şi întâlniri la nivel înalt pe acest subiect. Cu toate acestea, partea rusă a refuzat prezenţa unor trupe internaţionale în Ucraina. Fără acestea însă, fie că sunt ele europene, asiatice sau sud-americane, acordul de încetare a focului nu poate fi monitorizat şi, prin urmare, vor exista mereu acuzaţii de încălcări greu de verificat independent pentru a putea ulterior pune vina pe cel care a încălcat primul acord. Potrivit ISW, „orice încetare durabilă a ostilităţilor va necesita ca ambele părţi să stabilească termeni clari, să implementeze sisteme de monitorizare terţe şi să retragă forţele de pe linia de contact pentru a reduce riscul de încălcări şi escaladare”.

Volodimir Zelenski a spus încă de dinaintea începerii armistiţiului că va răspunde simetric oricăror încălcări ale acordului. Dacă ne gândim că în acest război există o parte agresoare (Rusia) şi o parte agresată (Ucraina), este uşor de înţeles cine ar fi putut încălca acordul. Poate fi vorba despre o lipsă de coordonare în cadrul armatei ruseşti sau despre o încălcare voită a armistiţiului. Cert este că nici în ziua de Paşte Rusia nu a încetat să atace Ucraina, deşi de la Kremlin promisiunile au fost altele.