Ce se schimbă pentru România dacă planul de pace al lui Trump va fi implementat? Românii din Tulcea și Galați au fost alertați de peste 60 de ori de la începutul războiului din Ucraina

• Zelenski trebuie să răspundă până joi la planul de pace al lui Trump
• Ucraina trebuie să cedeze 5.045 km pătraţi, iar Rusia 2.770 km pătraţi
• Planul de pace al lui Trump pleacă de la realitatea războiului, nu de la dreptul internațional
• Românii din județele Tulcea și Galați au fost alertați de peste 60 de ori
• MApN a cheltuit cu misiunile de poliție aeriană milioane de euro
• România nu va avea graniță terestră cu Rusia, care nu a reușit să ocupe Odessa
• Moscova nu a reușit joncțiunea cu Transnistria
• România are timp să-şi consolideze apărarea şi să primească nave și aeronave, precum avioanele F-35

Și astăzi românii din apropierea porturilor ucrainene la Dunăre au fost alertați și Forțele Aeriene Române au ridicat avioane F-16 pentru a monitoriza dronele rusești. Această situație, însă, ar putea să înceteze
în curând, deoarece Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are termen până joi să răspundă la planul de pace al lui Donald Trump.

Conform informațiilor apărute în presă, Ucraina ar trebui să renunțe la aproape 5.000 de km pătrați în regiunea Donețk, care ar trebui să devină o „zonă tampon”, și la alți 45 km pătrați în regiunea Lugansk. În schimb, Moscova își va retrage forțele din câteva regiuni, printre care Harkov și Sumi. În urma acestui schimb, Rusia va avea un avantaj de 2.300 km pătrați.

Ce s-a întâmplat dimineață la granița noastră și ce știm până acum?

Populația din județul Tulcea, din apropierea celor două porturi ucrainene, în special Ismail, unde este și un oraș mare, a fost alertată de peste 60 de ori până acum. Și, ca de obicei, Ministerul Apărării Naționale ridică aeronave, să monitorizeze situația. România nu a doborât nicio dronă până în acest moment. De peste 60 de ori, acești oameni au fost alertați. Și tot de atâtea ori, MApN-ul a ridicat aeronave. Dacă facem un calcul, numai pentru Poliția Aeriană, România a cheltuit 5-6 milioane de euro, probabil. Nu mai vorbim de deranjul oamenilor de acolo, nu mai vorbim de problemele economice ale turismului. 

De peste 30 de ori, România a găsit resturi de drone pe teritoriu nostru și de 12 ori au apărut pe radare drone rusești, care au încălcat spațiul aerian al României. Deci suntem foarte aproape de zonele unde Rusia lovește, de aproape 4 ani. Așa că perspectiva păcii e normal să ne intereseze și din punctul nostru de vedere.

Românii se așteptau de la Președinte să afle și poziția României. De exemplu, am văzut că Polonia a spus că nu se poate negocia o bază aeriană în Polonia, fără Polonia. Este supărare în rândul liderilor europeni, fiindcă acest plan de pace a fost negociat în SUA, direct între Rusia și Statele Unite, fără implicarea nici a ucrainenilor, dar nici a europenilor.

Ce variante are Zelenski în acest moment? Mai poate fi ajutat de țările europene să elibereze teritoriile ocupate de Rusia?

Da, am văzut că presa din Ucraina e destul de dură, se vorbește de ultimatum. Este complicat, deoarece Ucraina apără regiunea Donetsk nu doar din 2022, când a început războiul, ci a apărat-o și în 2014, în prima încercare a lui Putin să cucerească regiunea. Iar acum, practic, Rusia ar primi restul, ce n-au putut cuceri armata rusă, ar primi-o pe tavă. Acest lucru este deranjant. 

Mai este deranjant faptul că, în acest moment, se pare că se vorbește foarte mult exact de ce a zis Putin – o realitate – în loc să se vorbească de legea internațională. Acest lucru, să iei teritoriile dintr-o țară și să le dai în alta, înseamnă că încalci legea internațională, încalci Carta ONU și s-ar crea un precedent destul de periculos. „Am intrat peste tine, asta e realitatea, ți-am ocupat zona, trebuie să mi-o dai”. 

În plus, nu pare că sunt aceleași elemente, de-o parte și de alta. Nu se spune absolut nimic ce se întâmplă cu ucrainenii din teritoriile ocupate. Statele Unite vor să primească 100 de miliarde de dolari din activele înghețate ale Rusiei. Ce să facă cu ele? Reconstruiesc partea rusă distrusă și partea ucraineană? Cine o face? Sunt foarte multe detalii de stabilit. Am văzut că liderii europeni, cel puțin din Franța, Germania și Marea Britanie, aflați la Summit-ul G20 în Africa de Sud, au discutat această problemă. Va fi și o întâlnire în Elveția, la nivel de miniștri, zilele următoare.

Și, până joi, probabil Europa, alături de Ucraina, vor avea o poziție comună privind acest plan de pace. Cu siguranță, europenii și ucrainenii vor încerca să renegocieze, atât la teritoriu – pentru că nu are rost să predai teritoriu, atâta vreme cât armata rusă n-a putut să o cucerească – atât la politica internă și externă a Ucrainei, inclusiv la armată, deoarece în acest plan de pace, Ucraina ar trebui să-și reducă la jumătate armata și ar trebui să scrie în Constituție că nu vrea să adere la NATO. 

Și, oricum, sunt și alte puncte care ridică multe semne de întrebare, care nu sunt destul de clare. Va fi o încercare de negociere, dar e probabil ca Zelenski să nu mai aibă nicio șansă în acest moment. Trebuie să meargă pe planul ăsta sau va merge în continuare să-și apere întregul teritoriu, dar atunci Trump e posibil să spună că se retrage din această încercare și poate să aibă relații bilaterale cu Rusia în continuare, fără să mai fie implice în acest conflict. 

Este un mare semn de întrebare privind armele pe care europenii le cumpără pentru Ucraina, în special muniții la sistemele americane, în special cele de apărare antiaeriană. Fără rachete pentru Patriot, pentru NASAMS, orașele ucrainene s-ar apăra mult mai greu. 

Ce câștigă și ce pierde România dacă Ucraina acceptă planul de pace impus de Trump, cu cedare de teritorii?

Marele avantaj este faptul că Rusia nu a reușit să cucerească regiunea Odessa. Știm că a încercat de cel puțin două ori cu desantul de pe mare, dar de fiecare dată Ucraina a reacționat. Deci acesta este marele avantaj. 

România nu va avea graniță terestră cu Ucraina. De asemenea, Rusia nu a reușit să facă joncțiunea cu Transnistria, la fel cum a dorit Putin. Acest lucru a pus mare presiune pe Moldova. La un moment dat, președintele Emmanuel Macron spunea că Moldova va fi următoarea țintă a lui Putin în cazul în care Ucraina cade. 

De asemenea, România are zece ani – dacă acest plan va fi respectat – să primească armele moderne comandate, inclusiv aeronavele F-35. Are timp să se și adapteze la acest război al dronelor cu Inteligență Artificială, dar trebuie să facă acest lucru chiar din momentul acesta. 

Ca dezavantaj în acest moment, navele rusești au fost alungate de Ucraina din nordul Mării Negre și de la gurile Dunării. Dacă va fi pace, trebuie să ne obișnuim cu navele rusești care se vor apropia din nou la 40 de kilometri de Tulcea, de Sulina, în apropierea apelor teritoriale ale României, care vor impune restricții de circulație pentru niște, așa zise, exerciții, cum era și înainte de război.

Aceste șicanări vor fi în continuare, dar, per total, inclusiv disconfortul din această dimineață când oamenii sunt alertați, și noaptea, ar dispărea. Bineînțeles, o pace care va duce la alt conflict nu este bună pentru România și pentru nimeni din regiune. 

Din această cauză, și Președintele Nicușor Dan ar trebui să implice mai mult alături de ceilalți europeni pentru a pune niște condiții minime, un prag minim sub care acest plan de pace nu poate să intre în funcțiune, deoarece Rusiei trebuie să i se dea niște delimitări foarte clare privind comportamentul, în special cel agresiv, pe care l-a avut înainte în Marea Neagră.

Și încă un aspect, imediat după terminarea acestui conflict, România trebuie să militeze foarte serios alături de europeni și Statele Unite pentru o misiune permanentă în Marea Neagră. 

Marea Neagră a fost punctul sensibil al acestui conflict iar în Marea Neagră, România are cele mai mari interese atât militare, dar în primul rând economice, și automat ar trebui să ne gândim foarte serios la securitatea zonei Mării Negre, mai ales că România, în acest moment, nu are nave puternice.

România nu are nicio navă nouă, puternică, care să țină piept navelor rusești.

Din această cauză, ar fi bună o misiune internațională în Marea Neagră permanentă, exact cum este în Marea Mediterană și cum este și în Marea Baltică.