Cel puțin 21 de morți în urma unor noi ciocniri între forţele armene şi azere

• Noi schimburi de focuri au avut loc între forţele armene şi cele azere, luni, a doua zi de confruntări asupra teritoriului Nagorno-Karabakh
• Cele două părți se acuză reciproc că folosesc artilerie grea.
• Rapoartele indică cel puţin 21 de morţi şi sute de răniţi, relatează Reuters.

Ciocnirile dintre Armenia şi Azerbaidjan, cele mai grele din 2016, au reaprins îngrijorările cu privire la stabilitatea din regiunea Caucazului de Sud, un coridor pentru conductele care transportă petrol şi gaze către pieţele mondiale.

Cele două foste republici sovietice s-au ciocnit periodic într-un conflict de zeci de ani asupra Nagorno-Karabakh, o regiune separatistă care se află în Azerbaidjan, dar este condusă de etnici armeni.

Preşedintele Azerbaidjanului a declarat mobilizare militară parţială, iar ministrul său de externe a anunţat că şase civili azeri au fost ucişi şi 19 răniţi de când au început luptele. Agenţia de ştiri Interfax a citat un reprezentant al ministerului armean al apărării spunând că 200 de armeni au fost răniţi.

Nagorno-Karabakh a raportat că încă 15 soldaţi ai săi au fost ucişi, după ce duminică informa că 16 dintre militari au fost ucişi şi peste 100 au fost răniţi, în cursul unui atac aerian şi de artilerie lansat de Azerbaidjan.

Nagorno-Karabakh a mai spus că a recuperat un teritoriu asupra ccăriua pierduse controlul duminică şi a declarat că Azerbaidjanul a folosit artilerie grea.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că forţele armene au bombardat oraşul Terter.

China şi Rusia au cerut ambelor părţi să dea dovadă de reţinere.

Ciocnirile au intensificat eforturile diplomatice menite să reducă tensiunile. Rusia a cerut încetarea focului imediat şi o altă putere regională, Turcia, a declarat că va sprijini Azerbaidjanul, aliatul său tradiţional.

Ambasadorul Armeniei în Rusia a declarat luni că Turcia a trimis în Azerbaidjan aproximativ 4.000 de luptători din nordul Siriei, a informat agenţia de ştiri Interfax, o acuzaţie negată de Baku.

Conform dreptului internaţional, Nagorno-Karabakh este recunoscut ca parte a Azerbaidjanului. Dar etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populaţiei resping acest lucru.

Ei şi-au condus propriile afaceri, cu sprijinul Armeniei, de când Nagorno-Karabakh s-a desprins de Azerbaidjan, într-un conflict care a izbucnit odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991.

Deşi s-a convenit o încetare a focului în 1994, după ce mii de oameni au fost ucişi şi mult mai mulţi strămutaţi, Azerbaidjanul şi Armenia se acuză reciproc frecvent de atacuri în jurul Nagorno-Karabakh şi de-a lungul frontierei.