Când am putea reveni la normalitate. Cele mai bune și cele mai negre scenarii

• În cel mai fericit caz, prin carantină, numărul cazurilor de infectări scade, iar vaccinul va opri transmiterea virusului, inclusiv a noilor variante.
• În cel mai rău caz, vaccinarea celor vulnerabili o să fie prelungită până în vară, vaccinul nu va opri transmisia virusului și vor apărea variante rezistente la vaccinuri.
• Specialiștii spun că ar fi foarte dezamăgiți dacă majoritatea activităților în aer liber nu se vor relua pe măsură ce se încălzește vremea, fiindcă virusul nu se transmite bine în aer liber.

De la început ni s-a spus că vaccinurile sunt singura noastră speranță de a pune capăt pandemiei. Dar promisa revenire la normal se lasă încă așteptată.

Dacă primul an al pandemiei a fost cel al așteptării apariției unui vaccin, al doilea an de pandemie se pare că este unul al obișnuirii cu virusul și al unei reveniri lente la normal. Cotidianul The Times prezintă posibilele scenarii de revenire la normal în Regatul Unit.

Cazul cel mai fericit

Scenariu: Prin carantină, numărul cazurilor de infectări se diminuează, până în martie vor fi valabile 20 de milioane de doze de vaccin, urmând să fie livrate și mai multe ulterior, iar vaccinul va opri transmiterea virusului, inclusiv a noilor variante.

Cum va arăta restul anului: Pe măsură ce vremea se încălzește, devine din ce în ce mai fermă speranța că ne vom reîntâlni prietenii, că părinții își vor aștepta din nou copiii la poarta școlii și că ne von bucura de câteva momente liniștite pe o terasă.

Aceste momente sperate ar putea veni însă mai târziu decât ne-am aștepta cei mai mulți dintre noi. Marc Baguelin, expert în boli infecțioase de la Imperial College, care face parte din grupul consultativ de modelare guvernamentală (Spi-M), a analizat împreună cu alți cercetători efectele probabile ale reluării vieții obișnuite a societății după începerea vaccinării.

Dacă în Anglia ar începe în martie o relaxare treptată a măsurilor de urgență, aceasta ar duce la o creștere a numărului spitalizărilor. În aprilie, mai și iunie sistemul sanitar ar fi copleșit, mai mult de 30.000 de paturi de spital ar fi ocupate de pacienți cu Covid. „O eventuală relaxare imediată a restricțiilor va fi urmată de un mare val de cazuri – unul mai mare decât cel cu care ne confruntăm acum”, a spus dr. Baguelin. El crede că cel mai sigură ar fi o relaxare a izolării aproape de luna mai.

Prima prioritate va trebui să fie școlile. Apoi ar trebui reluate călătoriile interne. Multe țări vor permite persoanelor care au fost vaccinate să călătorească fără să trebuiască să facă teste sau să stea în carantină.

Mark Woolhouse, profesor la Universitatea din Edinburgh, a declarat că, pe măsură ce se apropie primăvara, în interiorul țării ar trebui să se revină treptat la libertățile uitate. „Acest virus nu se transmite bine în aer liber. Aș fi foarte dezamăgit dacă nu va fi posibil să se reia marea majoritate a activităților în aer liber”, a spus el.

Cazul mediu

Scenariu: Numărul infectărilor scade grație carantinei, dar mai lent decât ne-am dori. Vaccinările în rândul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani se termină până în luna mai, transmiterea virusului nefiind blocată complet, ci doar încetinită. Apar noi variante îngrijorătoare.

Cum va arăta restul anului: Sistemul de sănătate ajunge la limită. Spitalele sunt atât de ocupate, încât, chiar și pe măsură ce paturile se golesc, va dura două sau trei luni până ce situația va ajunge la un nivel la care personalul epuizat ar putea face din nou față, chiar și cu o rată minimă de creștere a numărului noilor cazuri.

Ca urmare, deși există o șansă destul de mare ca școlile să se redeschidă în perioada de vară, vizitele la prieteni și în familie vor rămâne prohibite până în aprilie sau mai. „În acest moment suntem într-o postură neviabilă și nu putem face nimic până când numărul cazurilor nu scade”, spune Matt Keeling, profesor la Universitatea din Warwick.

Este posibil ca mai întâi să fie aprobate călătoriile interne. O revenire la sistemul de niveluri sau la măsuri revizuite ar putea duce la o redeschidere treptată. În industria HoReCa, în zonele cu cele mai scăzute niveluri de infecție va fi permis mai întâi accesul oaspeților care vin de la un nivel jos de infecție.

Redeschiderea școlilor este o temă foarte controversată. Există o presiune politică uriașă pentru deschiderea lor cât mai devreme și o presiune din sfera științifică, de a nu face acest lucru.

Adam Kucharski, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, crede că cel mai probabil rezultat al dezbaterilor viitoare va fi o relaxare lentă a restricțiilor. „Orice relaxare majoră în următoarele două luni ar însemna o presiune continuă asupra spitalelor. Dar dacă totul merge bine, vara anului 2021 ar trebui să fie mai normală decât vara anului 2020”. Și chiar dacă vaccinul nu oprește complet transmiterea virusului, până în iarna anului 2021 va proteja majoritatea adulților.

Cel mai rău caz

Scenariu: Problemele de aprovizionare vor face ca vaccinarea celor vulnerabili să fie prelungită până în vară. Vaccinul nu oprește transmisia. Apar variante rezistente la vaccinuri.

Cum va arăta restul anului: Era de așteptat ca virusul să evolueze și vaccinurile să devină inutile, dar oamenii de știință au sperat că asta avea să se întâmple în cel puțin un an. Vestea bună este că atunci producătorii de vaccinuri vor putea face un nou vaccin în câteva săptămâni. Vestea proastă este că a o lua iarăși de la început va fi deosebit de greu. Dacă programul de vaccinare merge prost sau dacă vaccinul în sine este ineficient, atunci toate calculele devin superflue.

Există încă multe necunoscute. Este foarte puțin probabil ca vaccinurile să nu ofere deloc imunitate la noile variante, dar este posibil să nu ofere imunitate tuturor. Dacă va fi așa, granițele vor rămâne în continuare în mare parte închise și vacanțele în străinătate vor fi doar un vis.

Cercetătorii mărturisesc că modelele și calculele lor eșuează fiindcă depind de acțiunile politicienilor. „Toate scenariile noastre sunt condiționate de ipoteze cu privire la ceea ce vor face politicienii”, spune profesorul Woolhouse, ceea ce „nu este ușor de prezis”.