Cine ar trebui să plătească pentru o catastrofă climatică? Inundațiile din Pakistan duc la noi dezbateri

• Costurile de recuperare în urma inundațiilor violente din Pakistan, alimentate de schimbările climatice, s-ar putea ridica la miliarde de dolari.
• Pakistanul este o țară în curs de dezvoltare care contribuie foarte puțin la schimbările climatice.
• Pentru cei care trăiesc cu impactul schimbărilor climatice, mai rău este că atenuarea a primit mult mai mulți bani decât adaptarea.

O treime din Pakistan se află acum sub ape după ce ploile musonice istorice au trecut prin sate, câmpuri de culturi și mii de case, distrugând vieți și strămutând 33 de milioane de oameni. 1.150 de persoane au murit deja. O parte din pagube pot fi reparate, dar cu un cost de cel puțin 10 miliarde de dolari potrivit unei estimări inițiale a guvernului pakistanez.

Lumea trebuie să ajute Pakistanul să facă față „catastrofei climatice”, a îndemnat astăzi secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, care a lansat un apel rapid în valoare de 160 de milioane de dolari pentru a ajuta la furnizarea de alimente, apă și canalizare.

„Amploarea nevoilor din Pakistan crește la fel ca apele inundațiilor”, a declarat Guterres într-un discurs televizat, cerând „atenția colectivă și prioritară a lumii”. Cele 137 de milioane de lire sterline, dacă ar fi strânse, ar fi o picătură în oceanul de care este nevoie pentru a repara țara.

Un raport al Oxfam din iunie a constatat că nu numai că suma de bani solicitată de ONU pentru fenomene meteorologice extreme precum inundațiile a crescut de opt ori în 20 de ani, dar se estimează că doar 54% din aceste fonduri au fost îndeplinite din 2017.

Ce pot face celelalte națiuni

Ministrul pakistanez al planificării, Ahsan Iqbal, a declarat că națiunile mai bogate au „responsabilitatea” de a ajuta țara să facă față inundațiilor și să prevină viitoarele dezastre, deoarece ele au provocat schimbările climatice – deși guvernul a fost criticat pentru că a trecut cu vederea urgența schimbărilor climatice și nu a construit suficiente infrastructuri de prevenire.

În general, țările bogate au poluat cel mai mult, în timp ce țările în curs de dezvoltare au emis cel mai puțin, dar suportă cea mai mare parte a impactului. Statele Unite sunt responsabile pentru o cincime din emisiile mondiale începând cu 1850, în timp ce Regatul Unit este al optulea cel mai mare poluator cumulat.

Pakistanul este o țară în curs de dezvoltare care contribuie foarte puțin la schimbările climatice, însă este una dintre cele mai afectate de consecințele acestora, cu mii de ghețari care se topesc și un sezon musonic alimentat de temperaturi mai ridicate.

De aceea, în 2009, țările bogate au promis că vor direcționa 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 către țările mai sărace, pentru a le ajuta atât să reducă emisiile, ceea ce se numește atenuare, cât și să facă față impactului, care poate include inundații, ceea ce se numește adaptare.

Dar donatorii nu și-au atins obiectivul de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, cheltuind 83,3 miliarde de dolari în 2020, cu 16,7 miliarde de dolari mai puțin. Pentru cei care trăiesc cu impactul schimbărilor climatice, mai rău este că atenuarea a primit mult mai mulți bani decât adaptarea, care ar putea include măsuri precum sisteme de avertizare timpurie, planuri de evacuare sau apărări împotriva inundațiilor.