• Ebrahim Raisi a fost văzut mult timp ca un protejat al liderului suprem al Iranului.
  • Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forțată” a adus imediat o nouă atenție asupra liderului.
  • Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferință de presă după alegerea sa, despre execuțiile din 1988.
  • Raisi este sancționat de SUA în parte pentru implicarea sa în execuția în masă a mii de prizonieri politici în 1988, la sfârșitul sângerosului război dintre Iran și Irak.

Președintele iranian Ebrahim Raisi a fost văzut mult timp ca un protejat al liderului suprem al Iranului și ca un potențial succesor pentru poziția sa în cadrul teocrației șiite din țară, scrie AP News.

Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forțată” a adus imediat o nouă atenție asupra liderului, care se confruntă deja cu sancțiuni din partea SUA și a altor națiuni pentru implicarea sa în execuția în masă a prizonierilor în 1988.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a condus anterior sistemul judiciar iranian. El a candidat fără succes la președinție în 2017 împotriva lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de președinte, a ajuns la acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale.

Recomandări

CIOLACU: „RO ESTE INSTABILĂ”
INTERSTELLAR ARE SUCCES
BITCOIN INTRĂ ÎN LUX
DAC-AȘ FI PREȘEDINTE...
CE URMĂREȘTE RUSIA?
NOI AUDIERI LA TIKTOK

În 2021, Raisi a candidat din nou în cadrul unor alegeri în care toți adversarii săi potențial proeminenți au fost excluși pentru că nu au putut candida în cadrul sistemului de verificare a candidaturilor din Iran. El a adunat aproape 62% din cele 28,9 milioane de voturi, cea mai scăzută prezență procentuală la vot din istoria Republicii Islamice. Milioane de oameni au rămas acasă, iar alții au anulat buletinele de vot.

Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferință de presă după alegerea sa, despre execuțiile din 1988, în care au avut loc rejudecări fictive ale prizonierilor politici, militanților și altora, care aveau să devină cunoscute sub numele de „comisii ale morții” la sfârșitul sângerosului război Iran-Irak.

Raisi a sprijinit serviciile de securitate ale țării în timp ce acestea reprimau orice disidență, inclusiv în urma morții în 2022 a lui Mahsa Amini – femeia care a murit după ce a fost arestată pentru că se presupune că nu și-a purtat hijab-ul în mod corespunzător – și a protestelor care au urmat la nivel național.

Raisi este sancționat de SUA în parte pentru implicarea sa în execuția în masă a mii de prizonieri politici în 1988, la sfârșitul sângerosului război dintre Iran și Irak.

Sub conducerea președintelui, Iranul îmbogățește în prezent uraniu la un nivel apropiat de cel al armelor și împiedică inspecțiile internaționale. Raisi a susținut, de asemenea, atacarea Israelului într-un asalt masiv în aprilie, în care peste 300 de drone și rachete au fost lansate asupra țării, ca răspuns la un presupus atac israelian care a ucis generali iranieni în incinta ambasadei țării din Damasc, Siria – în sine o extindere a unui război din umbră de ani de zile între cele două țări.

Citește și