• Ciolacu: Lupta împotriva drogurilor trebuie să treacă la un cu totul alt nivel de implicare.
• Curtea de Conturi arată lipsa de eficiență în acordarea programelor de asistență antidrog.
• 41 din cele 47 de centre județene antidrog nu sunt în funcțiune.
• Ciolacu: Tinerii care cad pradă consumului de droguri nu mai pot fi tratați ca infractorii.
• 90% din activitatea ANA se rezumă la evaluările obligatorii cerute de DIICOT.

Te încrezi în ANA? Agenția Națională Antidrog se confruntă cu dificultăți în a oferi servicii uniforme de asistență pentru consumatorii de droguri, arată un audit al Curții de Conturi.

Chiar dacă fondurile sunt semnificative, impactul programelor implementate rămâne redus.

Marcel Ciolacu sugerează o nouă abordare în lupta împotriva consumului de droguri, insistând că Ministerul Sănătății ar trebui să preia această responsabilitate.

Care sunt principalele deficiențe identificate în sistemul de asistență?

„Aș pleca de la concluziile Curții de Conturi, care în perioada octombrie 2022-mai 2023 a rezervat un audit pe ultimii 5 ani de activitate de Agenția Națională a Antidrog. 

Raportul este unul cutremurător în sensul că 41 din cele 47 de centre de Agenție Națională a Antidrog nu sunt funcționale pentru sprijin, competențele fiind evaluare, prevenire, consiliere, tratament. Un alt aspect este faptul că 90% din activitatea de consiliere este realizată în urma solicitării procurorului DIICOT în dosarele penale, unde se reține infracțiunea de reținere de drog pentru consum propriu. Deci, practic, numai în situațiile forțate, nu cele în care părinții sau beneficiarii merg de bună voie către aceste centre pentru a primi ajutor. Și, de asemenea, sunt alte aspecte care țin de neraportare în cifre, faptul că numărul exact de beneficiari nu se cunosc, ceea ce este un lucru foarte grav. 

Ne-a trebuit un an jumate după aceste concluzii clare, ca premierul să iasă cu acest comunicat. Se lucrează de mult la această propunere, aceastp reformare. De fapt și Curtea de Conturi a cerut expres în raport, la finalul documentului, reformarea acestei structuri. 

S-a vorbit acum despre faptul că agenția va trece la Ministerul Sănătății și este foarte bine. Dar, trebuie să știm un lucru, numai în zona de tratament și de consiliere, consiliere psihiatrică [va trece la Ministerul Sănătății], dar partea de combatere va rămâne în continuare la Ministerul Afacerilor Interne prin structură specializată și la Ministerul Justiției prin structura DIICOT de asemenea specializată.

Va fi o discuție în legătură cu prevenirea efectivă, unde se va realiza prevenirea și nu prevenția. Prevenirea înseamnă activități de informare, de conștientizare, problemele pentru tineri, iar prevenția ține de zona medicală și clar va trebui să rămână la Ministerul Sănătății. 

Aici se vor discuta aspectele de interes și, de asemenea, este de relevanță și faptul că va trebui să existe un coordonator național pentru aceste activități. Părerea mea este că ar trebui să fie la Secretarul Generalului al Guvernului pentru că mai sunt și alte ministere competente, cum ar fi Ministerul Educației, Ministerul Familiei, de ce nu Ministerul Culturii, pentru dezvoltarea de programe pentru tineri și Agenția Națională pentru Sport”, a declarat Cătălin Țone, expert antidrog, pentru Aleph News.

Cu ce poate ajuta ANA, într-un caz ideal, un dependent?

„Lucrurile stau în felul următor. Luăm cazul unui adolescent pentru că sunt cele mai grave cazuri, în opinia mea. Un părinte constată că adolescentul consumă droguri și că este dependent. El se prezintă la Centrul de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog, așa se numesc ele. Sunt șase în București și câte unul la fiecare județ.

Acolo este evaluat de către o comisie mixtă care stabilește gradul de dependență, bineînțeles și analize medicale care se efectuează la nimite unității specializate și stabilește cum să urmeze tratamentul. 

Tratamentul înseamnă detoxifiere în prima etapă. Dacă vorbim despre dependență cronică, adică de lungă durată, se face această detoxifiere care fie este într-un centru, care la stat în România nu există. Fie este ambulatoriu, ceea ce înseamnă o atenție deosebită a părinților, pentru că pericolul să înceapă din nou să se consume este foarte mare. 

Apoi, a doua parte, se numește poscură și este cea mai lungă. Înseamnă șase-șapte luni. Ar trebui în mod normal să fie în centre specializate. Noi nu avem în România, așa cum spuneam. Am speranța că acestea se vor face măcar pas cu pas”, a declarat Cătălin Țone, expert antidrog, pentru Aleph News.

Citește și

• Tu ce animal de companie preferi? Persoanele cu mai mulți copii aleg cățeii
• STUDIU. Românii preferă podcasturile în loc să meargă la psiholog. Care sunt noile tendințe în materie de self-help
• Cum îți antrenezi creierul pentru leadership? Stresul cronic afectează claritatea gândirii și procesul decizional