- De la instalarea noului Guvern, s-au dat publicităţii trei sondaje de opinie. Nici unul n-a beneficiat de o prea mare atenţie din partea presei şi a clasei politice. Explicaţia trimite la specificul acestei perioade. Pînă în 2024 nu se întrevede (nu luăm în calcul hachiţele istoriei) nici o confruntare electorală.
- Sondajul CURS merită o mult mai mare atenţie, mai ales dacă ţinem cont şi de celelalte două sondaje. Se impune aşa ceva, pentru că, după 25 noiembrie 2021, România are o situaţie specială. Prin formarea Coaliţiei PNL-PSD-UDMR-Minorităţi, bătălia electorală s-a mutat în interiorul Coaliţiei de Guvernare.
- PNL nu creşte în sondaje din cauza situaţiei schizofrenice din Partid. Premierul nu e şi preşedinte al PNL. Prin urmare, nu se poate şti în nici un moment cîte din acţiunile lui Nicolae Ciucă sînt ale unui premier al întregii Coaliţii, şi cîte ale unui premier doar al PNL. Imaginea de bun premier a lui Nicolae Ciucă merge la capitalul PSD şi nu de la cel al PNL.
Ultimul sondaj de opinie – CURS, realizat între 22 ianuarie – 29 ianuarie 2022 – dat publicităţii pe 30 ianuarie 2022, a trecut practic neobservat. Televiziunile de ştiri n-au avut vreme de el, ocupate cum sînt de a-l întreba de dimineaţă pînă seara pe Mircea Geoană, care nu mai e Mircea Geoană, pur şi simplu, ci Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO, cînd şi cum va intra România în Război cu Federaţia Rusă, iar site-urile şi blogurile l-au consemnat pur şi simplu.
Una dintre explicaţiile neglijării stă în absenţa schimbărilor spectaculoase. Din 30 decembrie 2021, cînd s-a dat publicităţii primul sondaj după formarea Guvernului Nicolae Ciucă, PSD stă pe primul loc, cu un procent situat în jurul lui 35%, iar PNL pare a se fi resemnat cu locul al II-lea, prin cele 17% puncte din sondaje.
De la instalarea noului Guvern, s-au dat publicităţii trei sondaje de opinie. Nici unul n-a beneficiat de o prea mare atenţie din partea presei şi a clasei politice. Explicaţia trimite la specificul acestei perioade. Pînă în 2024 nu se întrevede (nu luăm în calcul hachiţele istoriei) nici o confruntare electorală. Sondajele sînt luate în seamă în anii electorali. Ele sînt folosite în bătălia dintre partide şi chiar în bătălia din interiorul partidelor. Să nu neglijăm, în explicarea lipsei de interes, şi o anume compromitere a sondajelor de opinie, folosite în ultimii ani nu de puţine ori ca instrumente de manipulare a opiniei publice.
Şi totuşi, sondajul CURS merită o mult mai mare atenţie, mai ales dacă ţinem cont şi de celelalte două sondaje. Se impune aşa ceva, pentru că, după 25 noiembrie 2021, România are o situaţie specială. Prin formarea Coaliţiei PNL-PSD-UDMR-Minorităţi, bătălia electorală s-a mutat în interiorul Coaliţiei de Guvernare. Sondajul CURS trebuie analizat, aşadar, nu din perspectiva raporturilor dintre Putere şi Opoziţie, ci din perspectiva raporturilor dintre PNL şi PSD în cadrul Puterii. Tot un specific al României din ultimele două luni constă în lipsa de unitate la nivelul Opoziţiei. În timp ce în cadrul Puterii se desfăşoară confruntarea surdă dintre PNL şi PSD, în cadrul Opoziţiei se desfăşoară confruntarea deschisă, violentă chiar, dintre AUR şi USR.
În mai multe rînduri, am scris că PNL şi PSD guvernează împreună cu ochii la sondaje şi nu la obiectivele comune de interes naţional. Din acest punct de vedere, sondajul CURS confirmă o realitate evidenţiată şi de celelalte două sondaje:
PSD continuă să fie învingător în bătălia cu PNL. Ultimul sondaj dă PSD un procentaj de 35% dacă duminica viitoare ar fi alegeri, iar PNL, 17%. Sondajul din 30 decembrie 2021 plasa PSD pe primul loc, cu 39%, şi PNL, pe locul al 2-lea, cu 18%. Sondajul din 27 ianuarie 2022 dă PSD 24,3%, iar PNL, 16,6%. Un sondaj realizat în perioada 17-22 noiembrie 2021, înainte de formarea Guvernului, credita PSD cu 38%, urmat de PNL, cu 18%. Fireşte, era greu de crezut că, în două luni, PNL ar fi putut răsturna clasamentul. Totuşi, rămînerea la cifra de 18% după două luni de la încheierea Crizei politice şi a frămîntărilor electorale din partid ar trebui să îngrijoreze conducerea PNL. S-ar impune asta cu atît mai mult cu cît în noul Guvern PSD are ministerele cele mai grele şi cele mai expuse erodării, de la Ministerul Sănătăţii pînă la Ministerul Transporturilor. Cred că şi urmare a unei strategii, PNL are ministere care-şi pot permite să stea în plan secund.
Mai ales în condiţiile în care PNL deţine şi funcţia de premier, te-ai aştepta ca după 25 noiembrie 2021 (repet, cînd PNL a scăpat de responsabilitatea Crizei) se crească în sondaje.
Sînt mai multe explicaţii ale acestei situaţii, deloc confortabile, pentru PNL. Vom trece în revistă doar cîteva:
1) În cadrul Coaliţiei de Guvernare se remarcă înainte de toate o relaţie deja de rutină între PSD şi PNL:
PSD vine aproape zilnic cu iniţiative, cu propuneri.
PNL se mulţumeşte să reacţioneze la aceste iniţiative.
Reacţiile PNL sînt exprimate, fără excepţie, de Florin Cîţu, preşedintele partidului. Florin Cîţu n-are pic de talent de politician. S-a văzut asta după ce n-a mai fost premier. Toate reacţiile PNL la iniţiativele PSD sînt de combatere, de negare. Formulate însă de Florin Cîţu ele iau aspectul unor bombăneli ininteligibile sau şi mai rău al unor scîncete. În nici un moment Florin Cîţu n-a explicat temeinic pe înţelesul Poporului de ce nu e de acord cu o anume iniţiativă a PSD. S-a creat astfel impresia unui cîrtitor faţă de iniţiativele PSD. Pe de o parte, a unui cîrtitor, de-al dracului, pe de alta, ale unui cîrtitor care lucrează împotriva premierului Nicolae Ciucă pentru a destrăma Coaliţia.
2) Chiar de la formarea Guvernului, PSD s-a bazat pe imaginea unui partid matur, serios, care, o dată intrat într-o Coaliţie de Guvernare, face tot ce-i stă în putinţă pentru ca ea să supravieţuiască. Deşi presa USR-istă a făcut mare caz de ostilitatea electoratului PNL faţă de noua Coaliţie, adevărul e că şi electoratul de Dreapta în marea lui majoritate a ajuns la concluzia că în împrejurările dificile din ultima vreme România are nevoie de o Coaliţie de Guvernare puternică. A funcţionat şi o reacţie de bun simţ. Ceva în genul, Dacă tot au făcut-o, hai să vedem cum merge! Poziţia foarte bună a lui Nicolae Ciucă în sondaje trebuie explicată şi prin imaginea sa de om care ţine Coaliţia în picioare. PNL n-a sesizat acest credit acordat de electorat Coaliţiei. Liderii PNL nu ostenesc nici acum, după două luni de la formarea Coaliţiei, să denunţe greşeala de a se fi aliat cu PSD, să atace pe miniştrii PSD. Românii s-au săturat de certurile celor de la Guvernare. Ei au pus şi pun ineficienţa unei guvernări şi pe seama certurilor din Coaliţie. Uşor de presupus că multe slăbiciuni ale actualei Guvernări sînt puse pe seama neînţelegerilor. Cum PNL trece drept partenerul scandalagiu, slăbiciunile Guvernării actuale sînt puse pe seama PNL.
Şi aici responsabilitatea aparţine lui Florin Cîţu. De la instalarea ca preşedinte al PNL, Florin Cîţu n-a lăsat o clipă impresia că e preşedintele partidului. Electoratul de Dreapta îl compară automat cu Ludovic Orban. Diferenţa e uriaşă. Ludovic Orban s-a manifestat ca lider autentic al Partidului. Florin Cîţu, cel mult, ca purtător de cuvînt al PNL.
3) Nu în ultimul rînd PNL nu creşte în sondaje din cauza situaţiei schizofrenice din Partid.
Premierul nu e şi preşedinte al PNL.
Prin urmare, nu se poate şti în nici un moment cîte din acţiunile lui Nicolae Ciucă sînt ale unui premier al întregii Coaliţii, şi cîte ale unui premier doar al PNL. Imaginea de bun premier a lui Nicolae Ciucă merge la capitalul PSD şi nu de la cel al PNL.
Poate şi pentru că Nicolae Ciucă lasă impresia că ascultă de Klaus Iohannis, ba chiar şi de PSD, dar în nici un caz de Florin Cîţu sau de PNL.
Concluzia indiscutabilă:
Cîtă vreme Florin Cîţu va fi preşedinte al Partidului, PNL nu va urca în sondaje.
De picat, va pica, dar de suit, nu.
Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.