Claudiu Degeratu: Amenințarea Rusiei va continua cu sau fără intrarea Ucrainei în Alianță. Însă primirea Ucrainei în Alianță înseamnă un plus pentru securitatea NATO

• Liderii Alianței Nord Atlantice se reunesc astăzi și mâine într-un summit cu mize uriașe, la Vilnius.
• Sprijinul acordat Ucrainei și aderarea acesteia la NATO, sporirea prezenței militare în estul Europei și aprobarea de noi planuri de apărare împotriva unui atac rusesc, sunt subiectele de la masa discuțiilor.
• Claudiu Degeratu: Amenințarea Rusiei va continua cu sau fără intrarea Ucrainei în Alianță. Însă primirea Ucrainei în Alianță înseamnă un plus pentru securitatea NATO

Liderii Alianței Nord Atlantice se reunesc astăzi și mâine într-un summit cu mize uriașe, la Vilnius. Sprijinul acordat Ucrainei și aderarea acesteia la NATO, sporirea prezenței militare în estul Europei și aprobarea
de noi planuri de apărare împotriva unui atac rusesc, sunt subiectele fierbinți de la masa discuțiilor.

Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, a vorbit despre aderarea Ucrainei la NATO, dar și despre amenințarea Rusiei.

Este controversată decizia Președintelui Biden de a trimite în Ucraina muniție cu dispersie, „una dintre cele mai perfide arme din lume”, cum e numită? Legea SUA interzice transferul de muniție cu dispersie.

Claudiu Degeratu: Nu este controversată, nu este o armă interzisă. Sigur, există limitări privind folosirea ei pe care și le impun diferite țări sau nu și le auto-impun. Ar trebui să înțelegem că după 500 de zile de război, nu armata Ucrainei atacă populația civilă, distruge infrastructura și serviciile esențiale pentru populație, ci armata rusă face lucrul ăsta, tot cu muniție de dispersie și cu rachete strategice și așa mai departe. Din punctul meu de vedere, armata ucraineană urmărește atingerea unor obiective militare prin folosirea unor asemenea muniții și va fi o mare diferență între modul în care s-a raportat armata rusă la populația civilă din Ucraina folosind-o drept țintă și armata ucraineană care evită în toate situațiile asemenea acțiuni militare ostile împotriva populației civile. Deci va fi o diferență de strategie în folosirea acestei muniții.

Claudiu Degeratu: Amenințarea Rusiei va continua cu sau fără intrarea Ucrainei în Alianță. Însă primirea Ucrainei în Alianță înseamnă un plus pentru securitatea NATO

Se vorbește constant în presa internațională despre cât de important este pentru Ucraina să adere la Alianță. Cu toate acestea, cât de important este pentru Alianță ca Ucraina, singura țară la momentul actual care are o experiență de luptă în război împotriva Rusiei să fie parte din Alianță?

Claudiu Degeratu: Apartenența la Alianță ar schimba configurația strategică și structura defensivă a NATO. Trebuie să observăm că de la începutul războiului, NATO recunoaște că acest război și rezistența armatei ucrainene înseamnă de fapt stabilitate și protecția UE. Această candidatură este perfect justificată, pentru că vedem că Ucraina poate să aibă un rol în descurajarea și apărarea împotriva Federației Ruse. Trebuie să înțelegem că Alianța are o dilemă de rezolvat, aceea de a-și dori securitatea și apărarea prin adăugarea unui spațiu strategic imens prin primirea Ucrainei sau să se antagonizeze și mai mult cu Federația Rusă care în momentul în care Alianța renunță la Ucraina, Moscova va iniția a treia fază de agresiune împotriva Ucrainei, aproape că ar semăna cu un fel de invitație de a continua această agresiune. În același timp, trebuie să dăm un semnal Federației Ruse că această invazie nu este acceptată ca o situație de factor de către Alianță. Amenințarea Rusiei va continua cu sau fără intrarea Ucrainei în Alianță. Însă, primirea Ucrainei în Alianță înseamnă un plus pentru securitatea NATO.

Claudiu Degeratu: Este clar că Alianța trece de la un model de descurajare la un model de apărare pe granița de est.

Ce rol ar putea juca o prezență militară crescută în estul Europei în cadrul strategiei globale de securitate a NATO? Și ce ar însemna și pentru România întărirea securității la Marea Neagră?

Claudiu Degeratu: Este clar că Alianța trece de la un model de descurajare la un model de apărare pe granița de est. Pentru aceasta, ar fi nevoie de mai multe trupe, mai exact în țările noastre, Polonia, Țările Baltice, Ungaria, România și în același timp, avem nevoie de o prezență permanentă. Acest lucru este susținut de toate țările din Est. Acest lucru înseamnă asumarea mai multor obligații, pentru că a spori aproape la 200.000-300.000 de soldați NATO cum se dorește, înseamnă un  obiectiv ambițios. De fapt, ne apropiem cumva de situația din jurul anului 1989 în care exista o prezență militară masivă în Europa Centrală, în special în Germania, dar nu numai și care asigura un echilibru strategic cu prezența militară rusă. Prezența militară rusă sporește nu doar în această zonă a Mării Negre, dar și în zona baltică s-au relocat capacități importante, inclusiv nucleare sau sunt pe cale să fie relocate în Belarus, deci cumva se revine la un mecanism de echilibru strategic care nu poate fi gestionat dacă nu avem suficiente forțe dislocate în această regiune de Est a Alianței.

Citește și

• Topul celor mai frumoase trasee de drumeții din lume. Roraima, muntele care a inspirat filmul „Avatar”
• Chatboții îți preiau comanda la fast food. Un lanț de restaurante utilizează A.I. pentru a oferi răspunsuri personalizate
• UE și SUA bat palma pentru schimbul de date. Meta primise amendă record în luna mai pentru astfel de practici