• Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunțat luni după-amiază că a România a depus Programul Național de Redresare și Reziliență la Bruxelles, prin care vom primi peste 29 de miliarde de euro.
  • Astăzi era ultima zi de depunere a programelor.

UPDATE 21:00 – Comisia Europeană anunță că a primit Planul Național de Redresare și Reziliență al României

„Comisia a primit un plan oficial de recuperare și reziliență din România. Acest plan stabilește reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le implementeze cu sprijinul Fondurilor de Recuperare și Reziliență (RRF)”, se arată în comunicatul instiuției.

De asemenea, Comisia precizează că va evalua PNRR în baza celor 11 criterii prezentate în regulament. Până acum, Comisia a primit 22 de PNRR din Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia , Finlanda și Suedia.

Ursula von der Leyen anunță printr-un mesaj pe Twitter că Planul Național de Redresare și Reziliență al Româniai e ajuns la Bruxelles.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

„Am primit planul de recuperare și reziliență al României. Acesta include reforme și investiții pentru a sprijini tranzițiile ecologice și digitale, dezvoltarea inteligentă, sănătatea și reziliența și politicile pentru următoarea generație”, a scris președinta Comisiei Europene.

Știre inițială

„La ora 15:30 am terminat de încărcat toate cele 240 de fișiere. (…) Gata, PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a precizat ministrul.

„Urmează evaluarea Comisiei Europene, vor fi câteva luni în care vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă, va trebui să ținem cont de aceste observații, astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a mai spus Cristian Ghinea.

Ministrul a precizat că România va prezenta întreg programul pe 2 iunie, fiind doar a treia țară din UE care va face acest lucru.

El a prezentat, într-un clip pe pagina sa de Facebook, componentele PNRR.

Cum se împart banii din PNRR

România vrea un total de 29,2 miliarde de euro. 70% dintre granturi sunt angajate până la final de 2022, în timp ce 30% dintre granturi sunt angajate până pe 31 decembrie 2023.

Totalul de 29,2 miliarde de euro din PNRR s-ar împărți astfel:

  • 7,6 miliarde de euro pentru Transporturi;
  • 3,6 miliarde de euro pentru Educație;
  • 2,4 miliarde de euro pentru Sănătate;
  • 2,1 miliarde de euro pentru fondul local pentru tranziție verde și digitală;
  • 2 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice;
  • 2 miliarde de euro pentru managementul apei.

DOCUMENT: Planul Național de Redresare și Reziliență – sinteză

PNRR by Mediafax.ro

Managementul apei – 1,9 miliarde de euro

2 reforme și 7 investiții

Exemple:

  • construirea de rețele de apă – 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
  • construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
  • conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
  • Realizarea cadastrului apelor

Împădurim România și protejăm biodiversitatea – 1,3 miliarde de euro

4 reforme și 14 investiții

Exemple:

  • 45.000 de hectare noi de pădure
  • actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
  • 10.000 hectare habitate naturale refăcute

Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde de euro

2 reforme și 3 investiții

Exemple:

  • dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu,
  • 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
  • 15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate

Transport sustenabil (rutier, feroviar, metrou) – 7,6 miliarde de euro

2 reforme și 4 investiții

Autostrăzi:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți;
  • 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;

Cale ferată:

  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări
    de reînnoire;
  • 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame.

Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

8 reforme și 10 investiții

  • 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
  • 2.000 de clădiri publice reabilitate

Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde de euro

7 reforme și 7 investiții

Dezvoltarea de capacități electrice din surse regenerabile:

  • Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
  • Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020.

Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde de euro

  • Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
  • 5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
  • 30.000 de funcționari publici instruiți digital
  • 100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
  • 65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice.

Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane de euro

Livrabile:

  • Pensiile speciale sunt limitate
  • Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor 
  • Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale.

Exemple de detalii incluse în reformă:

  • Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
  • Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
  • Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
  • Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea
    de cheltuieli.

Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde de euro

  • 4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
  • 280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
  • Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
  • Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
  • 10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
  • Reforma companiilor de stat.

Fondul local pentru tranzitia verde și digitală – 2,1 miliarde de euro

  • legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
  • Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
  • Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
  • 3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene.

Turism și cultură – 200 milioane de euro

  • 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
  • 8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
  • 20 destinații turistice verzi vor fi certificate
  • 15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.

Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde de euro

3 reforme și 2 investiții

  • 30 spitale extinse/renovate
  • 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
  • 3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
  • 10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

Reforme în domeniul social – 233 milioane de euro

  • centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
  • venitul minim de incluziune
  • sistemul de tichete pentru formalizarea muncii.

Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 de milioane de euro

8 reforme și 7 investiții

  • Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
  • Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
  • Adoptarea „Legilor justiției”
  • Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
  • O creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
  • Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
  • Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024.

România educată

6 reforme și 17 investiții

  • 2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
  • 50 de școli noi, neutre energetic
  • 2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
  • 83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivelgimnazial si liceal
  • 6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual
  • 130 de creșe construite și operaționalizate.