• Comisia Europeană a direcţionat 3,5 miliarde de euro către ţările UE pentru a le ajuta în primirea şi sprijinirea refugiaţilor ucrainieni.
  • Banii merg către hrană, cazare, sănătate, educaţie, locuri de muncă.
  • Contribuția UE va atenua povara asupra bugetelor publice ale statelor membre deoarece cheltuielile care pot fi acoperite sunt eligibile retroactiv de la data invaziei Ucrainei.

Comisia Europeană anunţă un ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru ţările membre care primesc refugiaţi ucrainieni.

Contribuţia UE vrea să atenueze presiunea pe care bugetele ţărilor din blocul comunitar o resimt în ultimele 66 de zile, de la începerea războiului în Ucraina, momentul în care ucrainienii au început să plece din ţară, se precizează într-o postare pe site-ul Comisiei Europene

UE este solidară cu Ucraina în faţa invaziei Rusiei, dar şi cu statele membre, care fac un efort de a-i primi pe cei care fug din calea războiului. Avem încă o dovadă clară a solidarităţii noastre – fondurile de coeziune – care merg către cei în nevoie”, a declarat Elisa Ferriera, Comisarul pentru coeziune şi reforme. 

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS

Persoanele care fug de războiul din Ucraina au nevoie de sprijin imediat pentru a-și reface viața în siguranță. Cu aceste plăți în avans, statele membre pot oferi celor care au nevoie de ele hrană, cazare, asistență medicală, educație, ajutor pentru a avea acces la locuri de muncă și multe altele”, a transmis Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit

Pe scurt, este vorba despre un ajutor de pre-finanţare a statelor membre pentru a-i primi şi integra pe refugiaţii din Ucraina. Milioane de oameni şi-au părăsit, poate definitiv, casele. România primeşte, astfel, fonduri în valoare de 450.119.357 €.

Mai mult decât ţara noastră primeşte Polonia – 562.098.072 €, fiind destinaţia către care s-au îndreptat cei mai mulţi dintre refugiaţi, momentan. Rămâne însă de văzut dacă banii vor fi suficienţi şi cum vor fi „instrumentalizaţi” de către autorităţi.