• Comisia Europeană intenționează să reducă numărul birourilor
  • În prezent la Bruxelles, Comisia Europeană are 50 de clădiri de birouri
  • Victor Negrescu: Avem decizii europene care stimulează munca la distanță
  • Corina Crețu: Este o reorganizare salutară pentru statele membre ale UE

Comisia Europeană vrea ca până în 2030 să rămână cu jumătate dintre cele 50 de clădiri de birouri pe care le are la Bruxelles.

Decizia nu a fost luată peste noapte. A trecut mult timp în care s-a discutat asupra unui sistem mixt de muncă. În acest mod, europarlamentarii vor fi un adevărat exemplu pentru munca de acasă chiar și după încheierea pandemiei COVID-19.

Europarlamentarul Victor Negrescu spune care au fost câteva dintre motivele din spatele acestei decizii.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

„Comisia Europeană caută pe de o parte să eficientizeze cheltuielile și pe cealaltă parte să transmită un semnal foarte clar că sprijină munca la distanță, că sprijină această schimbare în ceea ce înseamnă modul în care lucrăm și oferă prin acest exemplu o demonstrație că și instituțiile europene încep să se modernizeze”, a precizat acesta.

Timp de un an și jumătate costurile de închiriere ale birourilor pentru experți și oficiali euroepeni au fost destul de mari.
Bani care puteau fi folosiți mai eficient. De acum, în jur de 20.000 de angajați își vor schimba biroul. Comisia Europeană face o analiza a modului de lucru hibrid.

„Oameni de la Comisia Europeană, experți care să vină doar o dată sau de două ori pe săptămână, prin rotație. Această reorganizare va fi salutată în primul rând de statele membre care vedeți și dvs că în această perioadă caută soluții de finanțare pentru redresare, pentru reziliență. Sunt totuși costuri importante”, a declarat Corina Crețu, europarlamentar.

Pandemia a venit și cu ceva bun. O reorientare către digital.

„Suntem în mijlocul unei veritabile revoluții digitale. Obiceiurile de consum s-au schimbat, sistemul de lucru s-a schimbat și, până la urmă, era o consecință normală înjumătățirea aceasta, pentru că nu înseamnă neapărat concediere efectivă de personal, ci reorganizare”, a menționat Radu Declicote, analist politic.