- Comisia Europeană va propune o definiţie unică la nivelul UE pentru discursul instigator la ură
- În prezent, ţările UE au reguli diferite în privinţa discursului instigator la ură
- În legislaţia noastră, prevederile privind instigarea la ură şi discriminare apar în Codul penal
- Din ianuarie 2021, cei care promovează doctrine antiţigăniste riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani
Comisia Europeană va propune o definiţie unică la nivelul Uniunii Europene pentru discursul instigator la ură. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders.
În prezent, ţările din UE au reguli diferite în privinţa discursului instigator la ură. Însă toate au un element comun: incitarea la ură împotriva unui grup de persoane se face pe criterii de rasă, etnie, naţionalitate, gen, religie sau orientare sexuală.
Acum un an, chiar preşedintele Iohannis a fost reclamat. Asta după ce a lansat un atac la adresa maghiarilor, în momentul în care un proiect de lege care oferea autonomie Ţinutului Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, adică fără vot.
„PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor. Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înţelegeri?”, spunea Klaus Iohannis.
A doua zi după declaraţiile preşedintelui, proiectul de lege a fost respins de Senat şi şi-a încetat parcursul legislativ. Între timp însă, în legislaţia noastră a apărut infracţiunea de antiţigănism. Astfel că cei care discriminează romii riscă acum pedepse cu închisoarea de zece ani. Iar un alt proiect de lege, care sancţionează penal incitarea la violenţă împotriva unei persoane care aparţine unui grup, aşteaptă votul final al deputaţilor.