Congresul SUA avertizează că România e ținta atacurilor hibride ale Rusiei. Florin Jipa: „Nu ni s-a comunicat nimic, începând de la Nicușor Dan. Sunt atacuri grave și nu suntem pregătiți”

• Serviciul de Cercetare al Congresului SUA: România e ţinta atacurilor hibride ale Rusiei
• Raportul american vorbeşte despre drone, bruiaj GPS, atacuri cibernetice și sabotaj
• România e vulnerabilă tocmai pentru că are o poziţie strategică: frontieră cu Ucraina
• Raport Congres SUA: România este ținta atacurilor hibride ale Rusiei
• Congresul SUA a analizat atacurile Rusiei din România, Bulgaria, Polonia, statele baltice
• 750 de diplomați ruși suspecți că lucrează în informații au fost expulzați din Europa între 2022-2024
• România este „o țintă principală a campaniilor ruse de război politic”
• Rusia urmărește să „creeze un climat de incertitudine și anxietate”
• Rusia vrea să „fragmenteze coeziunea societății românești”
• Rusia „subminează încrederea românilor în alianța NATO și în instituțiile UE”
• Kremlinul vrea să slăbească sprijinul populației pentru Ucraina

România este ţinta atacurilor hibride ale Rusiei, conform raportului Serviciului de Cercetare al Congresului american. Raportul american analizează atacurile Rusiei din România, Bulgaria, Polonia și statele baltice.

Conform documentului, țara noastră s-a confruntat cu violări ale spațiului aerian, bruierea GPS, atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare și interferare politică.

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

Cât de grave sunt aceste atacuri hibride și cum ne-au afectat până acum?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Sunt destul de grave. Cam toată Europa a fost afectată; am văzut acolo, este și o hartă, în România sunt mai multe puncte roșii.

De altfel, în acest raport se spune că 750 de diplomați ruși, suspecți că ar face parte din serviciile de informații de la Moscova și ar participa activ la astfel de atacuri hibride, au fost expulzați din țările europene între 2022 și 2024.

Am văzut și țintele care sunt acolo. România este, din păcate, printre aceste ținte, alături de Bulgaria, în sud-estul Europei, iar în nord-est, Polonia și statele baltice.

Se spunea și scopul: Rusia urmărește să creeze un climat de incertitudine și anxietate în rândul populației europene. Unul dintre obiective este, bineînțeles, ca europenii să nu mai sprijine Ucraina, dar în țările de graniță, cum este și România, din sud-estul continentului, interesele sunt mult mai mari.

Rusia subminează încrederea românilor în Alianța NATO și în instituțiile Uniunii Europene. Se arată, de asemenea, că România este o țintă principală a campaniei ruse în războiul politic.

Deci este un război politic pe care îl duce Rusia în țara noastră și vedem derapaje politice, cred că, în fiecare zi. De asemenea, Rusia vrea să slăbească sprijinul populației din aceste țări pentru NATO și Uniunea Europeană.

Deci Rusia joacă la această masă pentru a avea influență asupra acestor state, printre care și România, dar fără să acționeze militar. Deci vrea să aibă o influență asupra României, dacă e să o spunem așa, negru pe alb, fără un război: pur și simplu, o cucerire prin aceste acțiuni hibride.”

Cum ne putem apăra mai bine de aceste atacuri?

Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „În capitolul dedicat României scrie foarte clar că au fost peste 30 de violări ale spațiului aerian. Acesta este unul dintre atacurile hibride.

De asemenea, bruiajul semnalului GPS, în special în Marea Neagră; despre acest lucru a spus inclusiv șeful Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

De asemenea, a vorbit despre sabotajul care a fost demascat în 2025 de Serviciul Român de Informații, când au fost prinși doi cetățeni ucraineni care voiau să facă diferite acte de sabotaj în infrastructura română, atacuri cibernetice, bineînțeles, și dezinformare și interferență politică.

Pe noi ne-a afectat destul de rău, începând de la interferența politică. Încă așteptăm acel raport de la Administrația Prezidențială. Suntem singura țară care și-a anulat un rând de alegeri.

Ne afectează foarte rău din punct de vedere economic, fiindcă traficul pe Dunăre și în Marea Neagră nu se mai desfășoară normal. Ne afectează turismul, în special în Deltă, unde sunt alerte și de zece ori într-o săptămână.

Dar ne afectează cel mai mult din punct de vedere cognitiv. Este acest război cognitiv, un război asupra creierelor sau asupra cunoașterii, asupra adevărului, și vedem acest lucru tot mai des, în special pe rețelele de socializare.

A fost și un caz destul de amuzant când Rusia a avut o pană de curent: toate aceste mesaje de ură care inundă de regulă rețelele de socializare din România au dispărut, ceea ce înseamnă că ele sunt coordonate, dacă nu chiar realizate din spațiul rus.

Cred că ar fi bine să facem o paralelă între Congresul Statelor Unite, care primește astfel de rapoarte și le face publice, și Parlamentul României, care primește rapoarte de la Serviciul Român de Informații, dar nu le mai citește și nu le mai votează pentru a le face publice de ultimii cinci ani.

Practic, noi aflăm despre ce se întâmplă în jurul nostru de la serviciile de informații ale Statelor Unite, fiindcă acest raport a fost făcut de Serviciul de Informații al Forțelor Navale, de exemplu, din Statele Unite, US Naval Institute. De asemenea, aflăm de la celelalte servicii de informații din zonă, dar nu aflăm de la Serviciul Român de Informații, fiindcă chiar Parlamentul, care ar trebui să fie instituția fundamentală a democrației și a transparenței în România, blochează aceste rapoarte ale Serviciului Român de Informații de cinci ani de zile.

Poate vom vedea ceva de la Președintele Nicușor Dan: să ia toate acele rapoarte, să le compileze și să ne dea și nouă un raport detaliat despre ce s-a întâmplat în România în ultimii ani și ce se întâmplă în acest moment în România, în acest război nevăzut al acțiunilor hibride.

Tocmai din această cauză se numesc și acțiuni hibride, fiindcă este un război nevăzut: nu trage cu tunul, nu trage cu arma în tine, acționează lent, în decurs de ani și ani de zile, asupra populației.

Dar am acționat împleticit, aș spune, și încă acționăm destul de complicat, fiindcă chiar strategia NATO spune foarte clar, la capitolul comunicare strategică, că acțiunile, cel puțin de dezinformare, care fac parte din războiul hibrid, se combat prin trei lucruri: o informare clară, completă și la timp.

Noi nu avem nicio informare clară, nu o avem nici completă, nu o avem nici la timp. Spuneai tu mai devreme de alegerile din 2024: în curând se fac doi ani de zile și noi încă nu știm ce s-a întâmplat, deci nu putem vorbi de ceva oportun, că a fost o informare oportună.

Iar toate aceste lacune în comunicarea strategică, pornind chiar de la președintele Nicușor Dan, lasă loc de interpretări și, practic, ne lasă pe noi, pe români, fără arme împotriva acestui război hibrid, fiindcă armele sunt, în primul rând, informațiile oficiale, certe, argumentele solide pe care le primim.

De ajuns să ne uităm la ce s-a întâmplat cu drona din Marea Neagră, când ministrul Apărării, Radu Miruță, a ieșit să spună că avionul F-16 a distrus drona. Pe urmă, iarăși ministrul a vorbit despre o altă dronă, că acolo o să fie o navă, o să o detoneze, și până la urmă a fost aceeași dronă, doar că avionul nu a tras cu tunul și doar a lovit-o fără să o distrugă, iar apoi s-au dus specialiștii EOD.

Avem această problemă în comunicarea strategică de la Președintele României în jos și, românii neprimind muniție din partea acestor oficiali ca să lupte în acest război hibrid, bineînțeles că îl vom pierde.

Cam aceasta este și concluzia acestui raport: că nu suntem pregătiți pentru astfel de acțiuni hibride și nimeni nu ne pregătește, fiindcă nu ai cum să fii pregătit peste noapte. De partea cealaltă ai niște specialiști în acțiuni hibride, iar noi suntem cetățeni lăsați de izbeliște în fața acestor acțiuni.”