Consiliul Concurenţei a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei pentru manipularea ROBOR

• Consiliul Concurenţei a amendat 10 bănci cu 3,73 mld. lei (circa 710 mil. euro) pentru încălcarea regulilor de concurenţă la stabilirea ROBOR.
• Investigaţia a arătat că băncile implicate în stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul prin schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special de preţ, referitoare la nivelul ROBOR în perioada de fixing.
• Hotărârea va fi publicată pe site-ul instituţiei după eliminarea informaţiilor confidenţiale şi poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Consiliul Concurenţei a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde lei (circa 710 milioane euro) pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei – atât Legea concurenţei, cât şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene – prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR, conform Ziarului Financiar.

„Nu reglementările sau politicile din sectorul bancar au făcut obiectul deciziei, ci strict comportamentul băncilor în perioada de fixing ROBOR”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, subliniind că hotărârea de sancţionare a fost adoptată în unanimitate. El a arătat că dezbaterile publice intense dinaintea deciziei au creat confuzie şi a insistat asupra necesităţii unor clarificări.

Băncile amendate

1. Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei

2. BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei

3. Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei

3. Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei

4. ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti: 405,91 milioane lei;

5. Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;

6. Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;

7. CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;

8. UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;

9. Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;

10. Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Ce arată investigația

Investigaţia a arătat că băncile implicate în stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul prin schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special de preţ, referitoare la nivelul ROBOR în perioada de fixing. În loc ca fiecare instituţie să transmită cotaţii independente, acestea şi-au ajustat ofertele în funcţie de cotaţiile concurenţilor, încălcând obligaţia de confidenţialitate şi independenţă a cotaţiilor – crucială mai ales pentru maturităţile la 3, 6 şi 12 luni, unde volumul tranzacţiilor reale este redus, iar fixingul devine reper esenţial.

Nivelul rezultat al ROBOR este folosit la calculul dobânzilor pentru anumite credite, astfel că un indice ridicat avantajează creditorii, dar loveşte direct consumatorii şi ceilalţi debitori cu contracte legate de ROBOR.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie privit în ansamblu”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu, arătând că transparenţa este utilă doar până în punctul în care nu afectează confidenţialitatea cotaţiilor ferme din fixing; în condiţiile unui volum mare de credite, variaţii de ordinul fracţiunilor de procent pot însemna sume foarte mari.

Autoritatea aminteşte că practici similare au fost sancţionate atât în Uniunea Europeană, cât şi în Statele Unite, ceea ce a dus la îmbunătăţirea cadrului de reglementare privind stabilirea ratelor de referinţă, inclusiv ROBOR. Cu toate aceste ajustări, investigaţia deschisă la finalul lui 2022 a identificat noi comportamente anticoncurenţiale, fiind parcurs întregul circuit procedural, inclusiv consultarea obligatorie cu Comisia Europeană, având în vedere încălcarea TFUE.

Pentru a nu destabiliza piaţa, băncile au 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a propune planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri trebuie aprobate de Consiliul Concurenţei, ceea ce le oferă instituţiilor financiare un cadru de certitudine juridică. ROBOR rămâne rata de referinţă a pieţei monetare interbancare, influenţând dobânzile la creditele pentru persoane juridice şi la creditele populaţiei acordate înainte de 2019, pentru care debitorii nu au optat pentru trecerea la IRCC.

Consiliul Concurenţei reaminteşte că legea interzice orice înţelegeri între companii care restrâng sau distorsionează concurenţa, iar deciziile sale sunt executorii, amenzile constituind venit la bugetul de stat şi fiind puse în aplicare de ANAF, relatează ZF.

Hotărârea va fi publicată pe site-ul instituţiei după eliminarea informaţiilor confidenţiale şi poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicare.