- Rata mortalității cauzate de coronavirus crește odată cu vârsta, iar Italia are cea mai îmbătrânită populație din UE
- Aproape un sfert din italieni au peste 65 de ani
- Mai mult de jumătate dintre persoanele decedate aveau peste 80 de ani, iar două treimi dintre acestea sufereau deja de afecțiuni cronice
Italia, rată a mortalității mai mare decât China
Cu 631 de morți – între care 168 numai ieri – din 10.142 bolnavi, Italia are, în acest moment, o rată a mortalității cauzate de coronavirus mai mare decât China, care a raportat 3.162 decese la 80.958 cazuri de contaminare. O explicație este ponderea ridicată a persoanelor vârstnice: 7% dintre italieni au peste 80 de ani, spre deosebire de media europeană de 5,6%. Pentru comparație, octogenarii români reprezintă numai 4,5% din populație.
Advertisment
Italia are cea mai mare pondere între statele UE a persoanelor cu vârsta peste 65 de ani: 22,6%, urmată de Grecia (21,8 %), în timp ce Irlanda are ponderea cea mai mică (13,8 %). Media europeană a populației peste 65 de ani era în 2018 de 19%, potrivit Eurostat.
Italia, cea mai mică pondere de tineri din UE
În Italia se înregistrează cea mai mică pondere de tineri din UE (13,4 %), urmată de Germania (13,5 %), în vreme ce Irlanda are cei mai mulți tineri din totalul populației (20,8 %), arată valorile înregistrate în 2018.
Recomandări
De asemenea, Italia are cea mai crescută vârstă medie a populației la nivel european: așa-numita vârstă mediană este de 46,3 ani în Italia, față de societatea cea mai tânără din UE, cea irlandeză, cu media de 37,3 ani. Vârsta mediană a populației din UE-28 era de 43,1 ani la 1 ianuarie 2018, ceea ce înseamnă că jumătate din populația Uniunii era mai bătrână de 43,1 ani, iar cealaltă jumătate, sub acest prag. În ultimul deceniu, vârsta mediană în UE a crescut de la 40,4 ani la 43,1 ani.
China: Nu a murit niciun copil sub 9 ani
Cei mai vulnerabili în fața Covid-19 sunt vârstnicii. Din statisticile realizate de Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor, rata de mortalitate crește odată cu vârsta. Au decedat 3,6% dintre pacienții chinezi cu vârste între 60 și 69 de ani, 8% dintre septuagenari și 14,8% din octogenari. Media deceselor este de 2,3% raportat la pacienții din toate grupele de vârstă.
În China, cei între 50 și 59 de ani au decedat în proporție de 1,3%, cei din categoria 40-49 de ani au avut 0,4% decese, iar între 10 și 39 de ani s-au înregistrat 0,2% cazuri mortale. Nu a murit niciun copil sub 9 ani, deși s-au constatat cazuri de contaminare (0,9% din totalul bolnavilor) și în această grupă de vârstă.
În ceea ce privește Italia, mai mult de jumătate dintre persoanele decedate aveau peste 80 de ani, iar două treimi dintre acestea sufereau deja din cauza a trei sau mai multe afecțiuni cronice preexistente, potrivit președintelui Institutului Superior de Sănătate, Silvio Brusafero.
Potrivit Repubblica, analiza a 8342 de cazuri pozitive arată că, în Italia, 1,4% din contaminați au sub 19 ani, 22% se situează în categoria 19-50 ani, 37,4% între 51 și 70 de ani, iar 39,2% au peste 70 de ani. 62,1% din cei infectați cu coronavirus sunt bărbați.
Conform evidențelor italiene, 10% din cazuri sunt asimptomatice, 5% cu simptome minore, 30% au simptome ușoare, 31% sunt cu simptome clasice, 6% prezinta forme severe și 19% sunt in stare critica. 24% din cazurile examinate sunt spitalizate.
Italia: de la superficialitate, la suprasolicitare
În acest punct, factorilor de vârstă li se adaugă problema capacității sistemului medical de a face față afluxului de pacienți. „Dacă sunt atâția morți, este pentru că nu am reușit să-i tratăm”, declară epidemiologul italian Carlo La Vecchia. În Italia, aparatura și personalul medical sunt depășite de numărul de cazuri în care e nevoie de asistență respiratorie, scrie Le Figaro.
O altă explicație a exploziei de cazuri în Italia este, în opinia șefului serviciului de boli infecțioase de la spitalul milanez Luigi Sacco, circulația „subterană” a virusului, timp de câteva săptămâni, din cauza lipsei de controale stricte pentru italienii reveniți din China, între finalul lunii ianuarie și 21 februarie. Punerea simptomelor pe seama unei gripe sezoniere ar fi contribuit, apoi, la răspândirea virusului.
Partenerii noștri