- Sondaj Ipsos: 61% dintre români au încredere în oamenii de știință.
- Sondaj Ipsos: 49% dintre români au încredere în doctori.
- Sondaj Ipsos: 48% dintre români au încredere în profesori.
„Crede și nu cerceta” spune expresia românească, zis și făcut. Dintre toate meseriile din lume – românii au ales – au cea mai mare încredere în oamenii de știință. 61% dintre românii care au răspuns sondajului Ipsos cred în cercetători.
Pe locul doi, la capitolul încredere în meserii cu 49% sunt doctorii, iar pe trei, la un procent distanță, sunt profesorii. În plină criză umanitară din cauza războiului din Ucraina și conflictului din Israel, 47% dintre români spun că au încredere în armata țării. Tot sub 30% sunt și poliția și liderii de afaceri cu 26% fiecare, urmați de judecători cu 25%. Nici în jurnaliști nu mai cred românii sunt la un nivel de încredere de 20%. Dar, mai slab decât jurnaliștii, sunt angajații guvernamentali sau funcționarii publici cu o încredere de 16%, 11% cred în bancheri și repetenta clasei este clasa politică. Politicienii în general reușesc să mai convingă doar 8% dintre români.
Studiul Ipsos a fost făcut pe peste 23 de mii de participanți din 31 de țări. În comparație cu România, în lume, oamenii au mai multă încredere în doctori, profesori, poliție, judecători și bancheri.
Cea mai mare diferență este la meseria de bancheri. În lume, încredere e cu 14% mai mare decât cea pe care o au românii. La egalitate sunt preoții cu 27% procent de încredere. La fel ca în țara noastră, clasa politică e pe ultimul loc și în celelalte 30 de țări analizate, cu încredere de 14%.
Mihnea Predețeanu, specialist în comunicare, spune că încredere o ai în momentul în care decolează avionul, nu când aterizează. „Cea mai mare problemă pe care noi o vedem în tabelul de mai devreme este următoarea pe ultimul loc sunt politicieni sau aproape de ultimul loc sunt politicienii”, spune el.
Mihnea Predețeanu: „Acum, România este țara din UE care acordă cei mai puțini bani pentru cercetare. Și pe de cealaltă parte, suntem atât de ipocriți încât să vorbim de oameni de știință și de încredere, noii de știință, în condițiile în care ne aducem aminte de ce efort a fost, ce efort a fost necesar comunicațional în perioada pandemiei.”
Citește și: