- Europenii vor să stabilească ce probleme vor defini politica UE.
- Consiliul European a comandat un sondaj în 11 țări europene.
- Sondaj: 6 din 10 cetățeni europeni simt că țările lor se îndreaptă într-o direcție greșită.
Europenii nu mai sunt împărțiți în grupuri care susțin dreapta sau stânga politică sau în tabere pro sau anti UE, potrivit unui nou sondaj. Acum, votanții din Europa se împart în cinci „triburi” diferite ale căror îngrijorări vor domina cele aproape 20 de alegeri ce vor avea loc anul acesta pe continentul european.
Rezultatul sondajului arată că alegerile pentru Parlamentul European și cele la nivel național din Europa în 2024 vor fi influențate de atitudinile față de cinci crize majore care au afectat viețile alegătorilor în ultimii ani: criza climatică, criza migranților din 2015, criza economică globală, războiul din Ucraina și pandemia de Covid. Autorii raportului susțin că cele cinci crize s-au resimțit în toată Europa, fiecare având o intensitate diferită în funcție de ce colț al continentului a fost afectat mai mult.
Unele crize au fost percepute drept pericole existențiale de mulți europeni și au afectat în mod dramatic politicile guvernelor, iar efectele lor se simt până în ziua de azi. Studiul arată că cetățenii din UE încep să se separe de legăturile ideologice ale dreptei și stângii politice și se lasă mai degrabă influențați de felul în care percep aceste 5 crize majore.
Ce consideră românii că i-a afectat cel mai mult în ultimul deceniu?
În Spania, Marea Britanie și România, pandemia de Covid a ieșit pe primul loc la întrebarea principală a sondajului: „Care dintre următoarele probleme din ultimul deceniu ți-a schimbat cel mai mult felul în care îți vezi viitorul.” La această întrebare, 28% dintre românii care au participat la sondaj au spus că pandemia de Covid este criza care i-a afectat cel mai mult. În ordine descrescătoare, următoarele crize au fost tulburările economice la nivel global (25%), invazia Rusiei în Ucraina (17%), schimbările climatice (13%) și imigrația (3%). Pentru 5% dintre respondenți, criza principală a fost alta decât cele cinci opțiuni disponibile, iar 8% au răspuns „nu știu” la întrebare.
Citește și