CSAT a aprobat obiectivele României pentru Summitul NATO: „Vom solicita o prezență militară corespunzătoare pe teritoriul României”. Guvernul trebuie să identifice soluții pentru continuitatea serviciilor ROMATSA
- În urma discuțiilor, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin autoritățile competente, „să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian”.
- „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
- În cadrul ședinței, CSAT a analizat și a aprobat forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului României în anul 2027.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat obiectivele pe care România le va susține la Summitul NATO, programat în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea este „o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global”.
România va prezenta aliaților progresele în îndeplinirea angajamentelor asumate, inclusiv în domeniul industriei de apărare, precum și contribuția la sprijinirea Ucrainei, Republicii Moldova și securității din regiunea Mării Negre.
În același timp, autoritățile române vor readuce în atenția aliaților situația de securitate din regiunea Mării Negre și efectele pe care războiul din Ucraina le are asupra României.
„Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Consiliul a stabilit forțele pe care România le poate pune la dispoziție pentru misiuni externe în 2027
În cadrul ședinței, CSAT a analizat și a aprobat forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului României în anul 2027.
Armata României va asigura un efectiv de 5.358 de militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni externe, 1.801 se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 vor face parte din forțele propuse pentru misiuni și operații care ar putea fi asumate ulterior.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa cu 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 vor lua parte la misiuni externe, iar 2.565 vor rămâne în așteptare pe teritoriul național.
Tot în cadrul ședinței, membrii Consiliului au aprobat solicitarea Ministerului Apărării Naționale privind suplimentarea contribuției României la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), inițiativă pe care Administrația Prezidențială o descrie drept „o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră”.
CSAT a analizat implicațiile suspendării certificatului ROMATSA
Membrii Consiliului au analizat și situația ROMATSA, în contextul hotărârii Curții de Apel București din februarie 2026 privind suspendarea, pentru 30 de zile, a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană.
Administrația Prezidențială subliniază că hotărârea nu este definitivă și nici executorie, însă avertizează că o eventuală suspendare ar putea avea efecte importante asupra securității naționale.
Potrivit comunicatului, „o posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic”.
De asemenea, Administrația Prezidențială arată că o astfel de situație „ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL”.
Blocarea managementului traficului aerian „ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare”.
În urma discuțiilor, membrii CSAT au decis ca Guvernul României, prin autoritățile competente, „să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian”.
Administrația Prezidențială precizează că, pe lângă subiectele aflate pe ordinea de zi, în cadrul ședinței au fost analizate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.