Cum arată mixul energetic al României după ce Reactorul 2 de la Cernavodă a fost închis? Burduja, fost Ministru al Energiei, dă vina pe ONG-uri pentru blocajele din sistemul hidrotehnic
- Centrala Cernavodă înseamnă 20% din producția totală de energie.
- Cea mai mare parte de energie vine acum din parcurile fotovoltaice.
- Energia din stațiile de stocare acoperă în prezent doar 1% din total.
- Burduja dă vina pe ONG-uri pentru blocajele din sistemul hidrotehnic.
Gata, România nu mai are, de astăzi, energie nucleară. Reactorul 2 de la Cernavodă a fost închis ieri din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.
Cea mai recentă oprire a centralei a fost acum 23 de ani, tot în luna august, și a durat aproape o lună. Asta șterge dintr-un foc 20% din producția totală de energie a țării.
Cifrele legate de fotovoltaic și eolian nu arată rău, dar depind foarte mult de condițiile meteorologice. Iar în absența condițiilor meteo, îi îmbogățim pe vecinii bulgari, care au știut să investească în stocare. Autoritățile noastre au pus câte piedici au putut stațiilor de stocare, care asigură acum doar 1% din energia necesară.
Iar acum au găsit vinovați și pentru găurile din sistemul hidro din România – ONG-urile. Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei timp de doi ani, spune că ONG-urile au blocat în instanță unele amenajări hidroenergetice din cauza problemelor de mediu.
Ironia e că, în mesajul său de pe Facebook, fostul ministru al Energiei se întreabă cine e de vină. Și vine cu soluția ca toate hidrocentralele finalizate în proporție de peste 55% să fie declarate obiective de securitate națională.
România are 20.000 de MW putere instalată, dar produce la doar o treime din capacitate. Adică sub vârful de consum al țării. Principala cauză este modul în care este gestionat Sistemul Energetic Național, dar sunt și cauze obiective, care țin de condițiile meteorologice.
Lacurile de acumulare sunt umplute la doar 70% din capacitate, capacitățile eoliene funcționează doar când bate vântul, centralele pe cărbune și-au redus treptat producția din cauza planului de decarbonizare asumat prin PNRR, iar centralele pe gaz așteaptă după Neptun Deep.
Energia solară are cea mai spectaculoasă evoluție, dar parcurile fotovoltaice produc numai pe perioada prânzului, când consumul e mic.
Cum arată mixul energetic al României (Transelectrica)
- 28.13% Hidro – 1350 MW
- 26.71% Hidrocarburi – 1282 MW
- 17.71% Cărbune – 850 MW
- 12.98% Foto – 623 MW
- 8.65% Eolian – 415 MW
- 4.63% Instalatii de stocare – 222 MW
- 1.21% Biomasa – 58 MW
- 0.00% Nuclear – 0 MW
Producția la 14 august 2026, ora 08:07