- Apartamentele aglomerate, prost concepute și insalubre din cartierele sărace din Hong Kong sunt o sursă sigură de creștere a cazurilor de Covid.
- Hong Kong a intrat în a doua carantină din ianuarie 2020, iar 17% din toate cazurile de Covid sunt din două cartiere sărace și supraaglomerate ale orașului.
- Autoritățile au ignorat problema locuințelor, iar acum nu pot rezolva imediat problema focarelor din cauza problemelor structurale ale imobilelor.
De câteva luni au fost exprimate avertismente că renumitele apartamente subdivizate din Hong Kong prezintă un risc de infectare ridicat. Orașul Hong Kong a intrat în a doua carantină din ianuarie 2020, iar în acest tip de apartamente se concentrează un important număr de cazuri de infectări, scrie Bloomberg.
Aglomerate, prost concepute și uneori nu mai mari de 5,5 m2, aceste locuințe sunt adevărate bombe cu ceas, potrivit aprecierilor unor organizații non-profit.
Pe 23 ianuarie, guvernul a restricționat total deplasarea a aproximativ 10.000 de locuitori din zonele Yau Ma Tei și Jordan din Kowloon, cea mai dens populată zonă din Hong Kong, pentru a efectua teste obligatorii pentru Covid. În primele trei săptămâni ale anului, 162 de infecții au fost confirmate în 56 de clădiri de acolo – 17% din toate cazurile dintr-un oraș cu 7,5 milioane de locuitori. Câteva zile mai târziu, o a doua carantină a fost impusă în apropiere.
Existența apartamentelor subdivizate, de tipul celor afectate de carantină, cunoscute uneori sub numele de case-sicriu, este în mare măsură un rezultat al prețurilor enorme ale chiriilor și ale proprietăților din Hong Kong.
Populația orașului a început să crească în anii 1950, iar mulți imigranți chinezi au împărțit apartamente cu străinii. În deceniile care au urmat, apartamentele subdivizate au devenit mai puțin frecvente pe măsură ce oferta de locuințe publice a crescut. Apoi, criza financiară din Asia din 1997 a declanșat o prăbușire a pieței imobiliare, care a durat șase ani, în timpul căreia prețurile au scăzut cu două treimi. Construcțiile inadecvate în anii de după criză au dus apoi la crearea celei mai inaccesibile piețe imobiliare din lume.
De atunci cererea de locuințe publice a depășit cu mult oferta. Timpul de așteptare pentru o casă este în prezent de aproape șase ani, iar viitorii chiriași trebuie să aștepte undeva până vor lua în primire casa.
În modernul și prosperul Hong Kong una din cinci persoane trăiesc sub pragul sărăciei, orașul fiind una dintre economiile cele mai inegal dezvoltate din lume. Conform ultimelor date ale recensământului, în 2016 peste 200.000 de persoane au locuit în 92.700 de apartamente subdivizate. În multe clădiri, nu există nici măcar o înregistrare oficială a tuturor locatarilor – o dificultate în plus pentru un guvern care încearcă o testare rapidă, în masă.
În comparație cu multe orașe, Hong Kong-ul a avut o situație relativ mai bună în pandemie, cu puțin peste 10.000 de cazuri în total și 172 de decese. Dar numărul mare de cazuri apărute în apartamentele subdivizate arată cât de potrivite sunt acestea pentru transmiterea virusului. Multe nu au ferestre, ventilația este slabă, iar igiena este precară din cauza spațiilor comune. Un studiu guvernamental din 2016 a constatat că 28% dintre locuitori nu aveau bucătărie independentă, iar 4% trebuia să folosească toalete comune, iar în unele cazuri, oamenii erau siliți să folosească drept bucătărie spațiul toaletelor.
Prețurile inaccesibile ale pieței imobiliare din Hong Kong îi silesc pe cei săraci să trăiască în containere, în clădiri industriale și în locuințe subdivizate. Locuințele supraaglomerate din comunitățile sărace a contribuit la răspândirea Covid în orașe precum Singapore, Londra sau New York.
Autoritățile au ignorat problema locuințelor și „reacționează doar atunci când există un focar”, a spus Chan Hong Ki, organizator comunitar la Grassroots’ Housing Rights Alliance. „Dar nu pot rezolva problema imediat din cauza problemelor structurale ale imobilelor”.
Este puțin probabil ca astfel de apartamente să dispară în curând. Grupuri de sprijin au cerut guvernului să plafoneze majorările chiriilor, astfel încât chiriașii să fie supuși unei presiuni financiare mai mici în timpul pandemiei și să-i tragă la răspundere pe proprietari pentru întreținerea clădirilor.
Un grup operativ desemnat de guvern analizează controlul chiriilor și alte reglementări pentru a proteja chiriașii din astfel de clădiri, a informat presa locală săptămâna aceasta. Guvernul caută, de asemenea, mai multe parcele de teren pentru construirea de locuințe publice, O propunere ambițioasă, de 90 de miliarde de dolari pentru construirea unei insule artificiale pentru dezvoltarea de proprietăți a fost întâmpinată cu scepticism de către public și vor trece probabil câteva decenii până ar deveni realitate.