• Când americanii merg la urne, ei votează, de fapt, pentru electorii candidatului lor preferat – un grup de funcționari care alcătuiesc colegiul electoral.
• Colegiul electoral este cel care alege președintele și vicepreședintele.
• În SUA este posibil ca un candidat să devină președinte dacă câștigă o serie de curse strânse în anumite state; el nu trebuie să aibă majoritatea voturilor din toată țara.

Alegerile prezidențiale din SUA au loc pe 3 noiembrie. Dar este posibil să fim martorii unei situații aparent bizare: candidatul care va primi cele mai multe voturi din partea publicului poate să nu fie câștigătorul. Și aceasta se datorează faptului că președintele nu este ales direct de către alegători, ci de ceea ce este cunoscut sub numele de colegiu electoral, informează The Independent.

Aceasta este instituția care i-a dat lui Donald Trump președinția în 2016, chiar dacă Hillary Clinton a câștigat atunci votul popular, obținând cu peste 3 milioane de voturi mai mult decât Trump.

Recomandări

NEGOCIERI APROAPE GATA
SUSPECTUL E ARESTAT
AVION DOBORÂT ÎN MARE
LARA NU VREA LA SENAT
SUA NU ÎNCHIDE GUVERNUL
ÎNCEP CONSULTĂRILE

Ce este colegiul electoral și cum funcționează?

Când alegătorii își dau votul în ziua alegerilor în America, ei nu votează practic direct pentru candidați, ci votează pentru electorii candidatului lor preferat – un grup de funcționari care alcătuiesc colegiul electoral.
În toate statele, cu două excepții, candidatul care obține o majoritate de voturi obține toate voturile colegiului electoral al statului respectiv.
California are cei mai mulți electori – 55 – în timp ce câteva state slab populate, cum ar fi Wyoming, Alaska și Dakota de Nord (și Washington DC) au cel puțin trei.

În total, în colegiul electoral sunt 538 de electori: câte unul pentru fiecare membru al Camerei Reprezentanților, doi pentru fiecare senator și trei alocați Districtului Columbia prin al 22-lea Amendament.

Fiecare elector reprezintă un vot electoral, iar un candidat trebuie să obțină majoritatea voturilor – 270 sau mai mult – pentru a câștiga președinția.

Astfel, după ce alegătorii și-au exprimat preferințele pe buletinele de vot (și după ce guvernatorii statelor certifică voturile și listele electorale), electorii se întâlnesc în luna decembrie în statele lor. Atunci aceștia votează oficial pentru președintele și vicepreședintele SUA. Membrii Camerei Reprezentanților și ai Senatului se reunesc apoi în ianuarie pentru a face o numărătoare oficială a acestor voturi.

De ce se procedează în SUA în acest fel?

Colegiul electoral este o soluție de compromis, care datează de la originile țării, când s-a pus problema că centrele urbane ar putea domina alegerile în detrimentul zonelor mai puțin populate.

Deoarece numărul de electori pe care îi are un stat depinde de numărul de reprezentanți al acestuia în Camera Reprezentanților, statele mai populate au un avantaj, în virtutea unei reprezentări mai mari. Pentru a compensa acest lucru, fondatorii țării au stabilit că fiecare stat va primi câte un elector pentru fiecare senator – fiecare stat având doi senatori, indiferent de dimensiunea sa.

Procedura este prezentată în al 12-lea amendament al Constituției Statelor Unite

Cine beneficiază de acest sistem?

La ultimele două alegeri la care candidații au pierdut votul popular, dar au câștigat oricum alegerile, candidații au fost republicani. George W. Bush a câștigat în 2000, iar Donald Trump a câștigat în 2016.
De exemplu, dacă un candidat câștigă 50,1% dintre voturi în Texas, i se acordă toate cele 38 de voturi electorale ale statului. În schimb, chiar dacă un candidat ar câștiga printr-o victorie covârșitoare, nu e exclus să obțină totuși același număr de voturi electorale.

Prin urmare, este posibil ca un candidat să devină președinte câștigând o serie de curse strânse în anumite state, în ciuda faptului că are mai puține voturi în toată țara. Există doar două state (Maine și Nebraska) care își împart voturile colegiului electoral în funcție de proporția de voturi pe care le primește fiecare candidat.

Acesta este motivul pentru care candidații la președinție vizează mai degrabă anumite „state competitive” decât să încerce să câștige cât mai mulți alegători posibil în toată țara. Astfel, fiecare stat pe care îl câștigă îi apropie de cele 270 de voturi ale colegiului electoral, de care au nevoie pentru a deveni președinți.

Electorii nu sunt obligați să voteze candidatul care a câștigat majoritatea voturilor

În unele state electorii ar putea vota pentru orice candidat preferă, indiferent de preferința alegătorilor. Cu excepția anumitor state, care impun prin lege electorilor să voteze așa cum dictează rezultatul alegerilor prezidențiale din statul respectiv, restul nu impun electorilor să voteze într-un anumit fel.

Dacă un elector votează împotriva alegerii statului său, acesta este numit „necredincios” . Până acum, însă, niciun scrutin prezidențial nu a fost afectat de votul electorilor „necredincioși”, votul acestora fiind doar unul marginal.

Ce se întâmplă dacă niciun candidat nu obține majoritatea?

Dacă nici funcția de președinte și nici cea de vicepreședinte nu a fost ocupată după votul din Colegiu, atunci delegațiile statelor din Camera Reprezentanților vor decide cine este viitorul președinte, iar senatorii vor decide vicepreședintele.
Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în 1824. Astăzi, cu două partide care domină sistemul electoral din SUA, o astfel de probabilitate este foarte redusă.