• Principalele «joburi» în fruntea instituțiilor europene sunt distribuite pentru a include toate variabilele.
• Ursula ia președinția Comisiei, Metsola rămâne președintă a Parlamentului European.
• Noua comisie va intra în funcție abia în septembrie după împărțirea portofoliilor între statele membre.

Liderii statelor membre sale UE se reunesc mâine seară la Bruxelles pentru a decide repartizarea posturilor de responsabilitate în instituțiile UE. O negociere care trebuie să ia în considerare foarte multe variabile și care a început deja.

Cu excepția unui impediment de ultimă oră, cei 27 de șefi de stat și de guvern ar trebui să o numească din nou pe Ursula von der Leyen în funcția de șef al Comisiei, și pe fostul premier portughez Antonio Costa în funcția de președinte al Consiliului European, să acorde premierei estoniene, Kaja Kallas, frâiele diplomației. Europenii au profitat de summitul G7 din Italia și Conferință pentru pace din Elveția pentru a regla ultimele detalii.

Candidații ar putea fi anunțați încă de mâine, după dineul de lucru al liderilor la Bruxelles sau cel mai târziu la Summitul European din 27 și 28 iunie. Compoziția noii comisii va fi o reflectare fidelă a rezultatelor votului la nivel european, care include în special o personalitate din Europa de Est. Cu un conservator dintr-o mare țară fondatoare, un socialist dintr-o țară mică din sudul Europei și un liberal din Est, toate căsuțele par într-adevăr bifate. Cele mai mari trei familii politice pro-europene ar fi servite.

Care au fost culisele acestor numiri ?

Rezultatele alegerilor au scurtat suspansul. „Scholz este slăbit, Macron are capul în altă parte”, afirmă o sursă europeană, „Ipoteza Mario Draghi, fost șef al guvernului italian era preferată de președintele francez, care nu a reușit să o impună.

Victoria clară a conservatorilor le permite să păstreze cea mai importantă funcție, cea a președinției Comisiei. La 65 de ani, Ursula von der Leyen mai trebuie sa treaca de obstacolul Parlamentului European unde are nevoie de majoritate absolută.

Ea va trebui să coabiteze cu socialistul Antonio Costa, dacă acesta va ocupa președinția Consiliului European, în ciuda procedurilor legale pentru corupție încă deschise în țara sa. Există, totusi, consens pentru că europenii sunt obosiți de dezacordurile continue între Charles Michel și UVDL din mandatul precedent.

Cum se va insera Kaja Kallas în acest dispozitiv ?

Membră a familiei liberale, Kaja Kallas ar urma să îi succedă spaniolului Josep Borrell și să moștenească postul complicat de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă. Estoniana de 47 de ani a devenit una dintre cele mai proeminente personalități europene datorită pozițiilor sale în războiul din Ucraina. Va avea totuși multe de făcut pentru a exista în fața diplomațiilor naționale, geloase pe prerogativele lor. Niciunul dintre predecesorii săi nu a reușit să se impună.

Pe partea Parlamentului European, președinția ar trebui să rămână în mâinile Partidului Popular European, prin realegerea maltezei Roberta Metsola. Noua Comisie va intra în pâine abia în septembrie, iar intre timp negocierile pentru compoziția sa se duc atât la BXL pentru repartizarea portofoliilor cât și în statele membre pentru desemnarea persoanelor.

Citește și

• EURO 2024. Nedim Bajrami a marcat cel mai rapid gol din istoria Campionatului European
•  ZF: Aproape 77.000 de români au depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro
• În școli vor fi organizate cursuri de educație parentală pentru părinți. Ruxandra Achim: „O anumită asistență psihologică ar fi necesară”