Danemarca a pregătit distrugerea pistelor din Groenlanda pe fondul temerilor legate de o intervenție a Statele Unite. Criza a fost descrisă drept „cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial” de premierul Mette Frederiksen

• Danemarca a pregătit distrugerea pistelor din Groenlanda pentru a bloca o posibilă intervenție a Statele Unite, într-un scenariu „de ultimă instanță”.
• Operațiunile au fost mascate drept exercițiu NATO, dar au inclus trupe, avioane F-35 și chiar provizii de sânge, semn că se lua în calcul un conflict real.
• Premierul Mette Frederiksen a numit situația „cea mai gravă criză de la Al Doilea Război Mondial”, iar tensiunile s-au redus după retragerea amenințărilor de către Donald Trump.

Danemarca ar fi luat în calcul măsuri extreme pentru a împiedica o posibilă intervenție militară a Statele Unite în Groenlanda, inclusiv distrugerea pistelor de aterizare de pe insulă, potrivit unor surse europene citate de Euractiv.

Planurile, considerate „de ultimă instanță”, vizau blocarea accesului trupelor americane prin sabotarea infrastructurii aeroportuare din Nuuk și Kangerlussuaq. În acest scop, autoritățile daneze ar fi transportat explozibili în Groenlanda, în timp ce desfășurarea militară era prezentată oficial drept parte a unui exercițiu al NATO.

Indiciile arată că pregătirile nu au fost doar simbolice. Pe lângă trupe și aeronave, au fost trimise inclusiv provizii de sânge, semn că scenariile analizate includeau posibilitatea unor victime. De asemenea, avioane de luptă F-35 au fost repoziționate și înarmate, iar mai multe state europene au contribuit cu trupe, inclusiv Franța, pregătită să ofere sprijin naval și aerian.

Totul s-ar fi desfășurat sub umbrela exercițiului NATO „Arctic Endurance”, însă, în realitate, ar fi fost o pregătire pentru un potențial conflict.

Escaladarea tensiunilor a venit după intervenția militară americană din Venezuela, la începutul lui ianuarie 2026, moment care i-a făcut pe oficialii europeni să ia în serios posibilitatea unor acțiuni similare și în alte regiuni. Declarațiile repetate ale fostului președinte Donald Trump privind „dobândirea” Groenlandei au amplificat îngrijorările, mai ales că Washingtonul nu a exclus utilizarea forței.

Reacția Europei a fost rapidă: mai multe state NATO, printre care Franța, Germania și Suedia, au trimis trupe în Groenlanda pentru a descuraja o eventuală acțiune unilaterală. În paralel, Alianța a analizat și posibilitatea unei misiuni speciale în Arctica.

Premierul danez Mette Frederiksen a descris situația drept „cea mai gravă criză de la Al Doilea Război Mondial”, sugerând totodată o schimbare majoră de perspectivă: SUA nu mai sunt văzute automat ca principal aliat, rolul fiind preluat de partenerii europeni și Canada.

Criza a fost evitată în ultimul moment, după ce Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței, în urma presiunilor interne și internaționale. Cu toate acestea, episodul a afectat relațiile transatlantice și a accelerat discuțiile despre autonomia strategică a Europei și securitatea în regiunea arctică.