Danemarca supraveghează Marea Baltică cu „drone de navigație” din cauza amenințării Rusiei

• Danemarca testează drone pe mare împotriva amenințărilor rusești.
• Compania Saildrone trimite patru nave autonome în Marea Baltică.
• Dronele pot vedea mai bine decât sateliții mișcările navale suspecte.

Danemarca trimite drone maritime autonome în Marea Baltică. Scopul e clar: protejarea cablurilor subacvatice și a conductelor. Oficial, navele detectează mișcări suspecte și nave fantomă.

Ce sunt dronele maritime și de ce sunt trimise acum?

Saildrone este o companie americană din California. A creat drone maritime autonome de 10 metri, care seamănă cu mici ambarcațiuni cu vele. Dronele folosesc AI, senzori, camere și radar pentru a culege date din mare. Pot sta pe apă peste un an, dar misiunile obișnuite durează 100 de zile.

Armata daneză testează patru astfel de drone în Marea Baltică. Scopul este să detecteze nave suspecte și potențiale atacuri hibride venite din partea Rusiei. Sunt vizate în special flota fantomă a Rusiei și riscul de sabotaj la cabluri sau conducte submarine.

Cât de eficiente sunt dronele Saildrone față de alte metode?

Richard Jenkins, CEO-ul Saildrone, spune că aceste drone oferă „ochi și urechi” acolo unde nu existau. Ele pot vedea mai bine decât sateliții mișcările navale. Verifică identitatea navelor și pot semnala comportamente neobișnuite.

Dronele au fost deja folosite de marina americană împotriva traficului de droguri și pescuitului ilegal. Acum e prima dată când sunt folosite în scopuri de apărare în Europa. Pot funcționa cu vânt, solar și motor diesel. Pentru a supraveghea toată Marea Baltică ar fi nevoie de 10–20 de astfel de drone.

De ce există critici în Danemarca privind acest parteneriat?

Deși tehnologia este utilă, unii danezi sunt sceptici. David Heinemeier Hansson, antreprenor IT, spune că SUA pot cere acces la date oricând. Legea americană permite președintelui să blocheze conturi sau să ceară informații sensibile.

Jacob Herbst, șeful Consiliului Danez pentru Securitate Cibernetică, avertizează că trebuie gândit atent ce furnizor alegi, mai ales în context geopolitic tensionat. Jenkins răspunde că datele nu sunt clasificate și sunt criptate. Totuși, tensiunile istorice între Washington și Copenhaga, inclusiv episodul cu Groenlanda, sporesc neîncrederea.