Daniel Morar despre Centrul de Interceptări al SRI: „Problema Centrului Național de Interceptări este că el nu există din punct de vedere legal”

sri

sri

„Problema Centrului este că el nu există din punct de vedere legal. Și o să mă explic. Prima referință la Centrul Național de Interceptări a apărut în 2016 prin Ordonanța Prună. CNIC-ul, ca structură ca atare în cadrul SRI, funcționează ca atare de 20 de ani, din 2002. Însă el funcționează în baza unei hotărâri CSAT, adică hotărâri clasificate, secrete.

Care nu e lege.

Este act administrativ…

Da. Funcționează pe baza ordinelor și regulamentelor date de directorul SRI. Dar până și în cele 2 hotărâri – care sunt secrete – se precizează expres că acest Centru este Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor în domeniul securității naționale. Deci nu se prevede nicidecum că el își desfășoară o activitate și în domeniul judiciarului. Pentru că punerea în executare a unor mandate în dosarele penale ține de domeniul judiciarului și nu de securitatea națională.

Când în 2022, când s-a aprobat legea care a aprobat Ordonanța, Curtea a analizat acest aspect, a constatat că nu știm de acest Centru decât faptul că el există și că el face interceptările.

Toate…Da, adică mai mult decât le spuneau chiar actele secrete.

Și face asta de 20 de ani…”, a declarat fostul judecător CCR, Daniel Morar, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Daniel Morar susține că judecătorii nu pot controla unități militare care funcționează pe hotărâri secrete și n-au delimitate atribuțiile și competențele. În plus, în unele state europene, astfel de centre de interceptări sunt autorități independente.

„Da (n.r. are probleme de legalitate), pentru că o instituție nu poate exista în ansamblul dreptului pozitiv prin simpla afirmare a existenței ei. O instituție nu poate exista prin faptul că spunem: CNIC-ul face interceptări. Noi trebuie să știm cine este CNIC, când s-a născut, ce atribuții are, ce structură organizatorică, ce competențe, cum îi poți contesta actele. Asta a cerut Curtea. Și aceasta a fost motivul pentru care Curtea a spus că Centrul Național de Interceptări trebuie reglementat.

Dincolo de asta, oricum controlul Înaltei Curți asupra CNIC-ului a fost declarat la rându-i neconstituțional. Dar chiar presupunând că ar exista un control asupra Centrului Național de Interceptări a Comunicațiilor – făcut de un magistrat, acești oameni, magistrații, nu pot să efectueze un control dacă nu știu structura, atribuțiile, competențele, date respectivei autorități, respectivei structuri de către lege, nu prin hotărâri secrete și clasificate. Hotărârile secrete și clasificate sunt accesibile unor persoane, persoanelor care au tangență în zona respectivă, dar în sfera judiciară nu se știe care sunt atribuțiile, care sunt competențele, cine lucrează acolo…

Î: Cum poate un judecător, chiar și de la ÎCCJ, să controleze o unitate militară?

E vorba de o unitate militară, este o structură care funcționează în cadrul Serviciului care este unitate militară. (…)

Există varianta ca aceste Centre de Interceptări să țină de sfera judiciară, există varianta să fie autoritate independentă. Pus sub control parlamentar, pentru că gestionează informații importante. Dar nicidecum într-un stat democratic, nu trebuie să fie la un serviciu de informații. La noi, nu reușim să facem pași înainte pe linia scoaterii acestor autorități de sub controlul serviciilor de informații. Ceea ce – trebuie să recunoaștem – vine în totală contradicție cu caracterul unui stat democratic și deschis”.

Exit mobile version