Datoria SUA depășește pragul de 40.000 de miliarde de dolari, după ce s-a dublat în mandatele lui Trump și Biden

• Datoria publică a SUA a depășit 40.000 de miliarde de dolari și s-a dublat în mai puțin de zece ani.
• Aproape o treime din creștere s-a acumulat în perioada pandemiei, iar ritmul împrumuturilor a rămas ridicat și după 2025.
• Presiunea cade tot mai mult pe bugetul federal: dobânzi mai mari, spațiu mai mic pentru cheltuieli viitoare și risc de taxe mai mari sau reduceri bugetare.

Datoria publică a Statelor Unite a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari. Marți, nivelul ajunsese la 40.047 de miliarde, potrivit datelor Trezoreriei. Din această sumă, 32.266 de miliarde sunt titluri deținute de public, iar 7.782 de miliarde reprezintă datorii între instituții guvernamentale, conform The Wall Street Journal.

Este borna unei dublări în mai puțin de zece ani: de la 19.950 de miliarde de dolari în ianuarie 2017, la peste 40.000 de miliarde în prezent.

Aproape o treime din creștere s-a acumulat în perioada pandemiei, când administrațiile Trump și Biden au împrumutat masiv pentru a finanța măsuri de sprijin. În primul mandat al lui Trump, datoria a crescut cu 7.800 de miliarde de dolari, mai mult de jumătate din această sumă fiind adăugată în ultimele nouă luni de mandat, sub presiunea crizei COVID.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria a mai crescut cu 3.800 de miliarde de dolari. În timpul mandatului lui Joe Biden s-au adăugat aproximativ 8.400 de miliarde, pe fondul cheltuielilor pentru infrastructură, energie curată și alte programe federale.

Organizațiile care urmăresc evoluția finanțelor publice avertizează că Statele Unite riscă o criză a datoriei dacă politicienii nu reușesc să reducă deficitul. Variantele sunt însă dificile din punct de vedere politic: taxe mai mari, cheltuieli mai mici sau o combinație între cele două.

Ritmul cheltuielilor nu dă semne clare de încetinire nici sub actuala administrație. Trump a susținut cheltuieli ridicate în ambele mandate, în ciuda criticilor venite din partea republicanilor care cer mai multă disciplină fiscală.

În același timp, investitorii străini, care dețin aproape o treime din titlurile de Trezorerie americane, au devenit mai prudenți, iar cererea lor a scăzut în ultimul an. Dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile statului este însă mai vechi și a persistat sub administrații democrate și republicane, pandemia doar accelerând acumularea datoriei.

Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari pune tot mai multă presiune pe bugetul federal. Cu cât datoria este mai mare, cu atât cresc și costurile cu dobânzile, iar guvernele viitoare vor avea mai puțin spațiu pentru investiții, programe sociale sau intervenții în perioade de criză.

Dacă cererea investitorilor pentru titlurile americane continuă să scadă, Washingtonul ar putea fi obligat să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage cumpărători. Asta ar scumpi și mai mult finanțarea datoriei și ar putea forța, în timp, fie reduceri de cheltuieli, fie majorări de taxe.

Datoria de 40.000 de miliarde de dolari nu este, așadar, doar o bornă statistică. Ea limitează opțiunile oricărei administrații viitoare și transformă deficitul bugetar într-o problemă tot mai greu și mai costisitor de gestionat.