De ce România nu mai trebuie să cumpere tancuri

• Ministerul Apărării a cumpărat un batalion de tancuri Abrams, 54 de tancuri, cu peste un miliard de euro şi intenţionează să mai cumpere alte patru batalioane, 216 tancuri, cu peste 6,5 miliarde de euro.
• Singura problemă este că tancurile, în războiul saturat de drone, au devenit vulnerabile. De altfel, tancurile nu mai pot fi folosite dacă nu ai control aerian.
• Armata Română face în acest moment o mare greşeală: cumpără echipamente militare, nu capacităţi ce-i vor asigura descurajarea unui conflict sau câştigarea acestuia.

Ministerul Apărării a cumpărat un batalion de tancuri Abrams, 54 de tancuri, cu peste un miliard de euro şi intenţionează să mai cumpere alte patru batalioane, 216 tancuri, cu peste 6,5 miliarde de euro.

A fost deja cerută şi obţinută aprobarea Parlamentului, conform unor surse militare sunt discuţii cu o companie din Coreea de Sud, care ar fi dispusă ca o mare parte din aceste tancuri să fie produse în România, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Singura problemă este că tancurile, în războiul saturat de drone, au devenit vulnerabile. De altfel, tancurile nu mai pot fi folosite dacă nu ai control aerian, deoarece sunt uşor de observat şi distrus de drone, indiferent de sistemele de apărare pasive şi active.

În războiul de agresiunea al Rusiei în Ucraina niciuna din părţi nu are control aerian asupra teritoriului celeilalte, din această cauză tancurile sunt folosite la scară redusă, în principal pentru trageri indirecte din poziţii fortificate, renunţându-se la manevre, care erau principalul atuu al acestui tip de blindat.

Israelul, în schimb, are control aerian asupra sudului Libanului, gruparea Hezbollah nu are avioane, elicoptere şi nici sisteme aeriene, aşa că îşi permite să folosească în continuare tancurile în prima linie, dar şi acolo sunt pierderi. Armata Israelului nu declară câte tancuri a pierdut, dar a informat publiv că un comandant de batalion tancuri a fost ucis, împreună cu echipajul de tanc, iar ofiţerul care l-a înlocuit a fost rănit grav la doar câteva săptămâni.

Conform unei analize a Institutului pentru studiul războiului (ISW – Institute for the Study of War), un think-tank din SUA care a monitorizat îndeaproape războiul de agresiune al Kremlinului în Ucraina, Rusia se concentrează pe adaptarea rapidă la războiul cu drone şi unităţi mici flexibile, a renunţat la marile structuri de blindate, lucru ce îi permite să fie gata de un conflict major, chiar cu o ţară NATO.

De altfel, şi fostul şef la CIA, general (r) David Petraeus, care a comandat forţele de coaliţie din Afganistan şi Irak a declarat săptămâna trecută că armatele NATO trebuie să-şi schimbe structura de forţe, să renunţe la tancuri, maşini de luptă a infanteriei şi nave mari, să se doteze în schimb cu drone autonome, sisteme de apărare aeriană şi sisteme de lovire la distanţă.

Pe undeva are dreptate. Dacă luăm cazul României, care conform Strategiei naţionale de apărare a ţării are la ameninţări un singur stat, Rusia, oare cum am descuraja mai mult un atac: cu patru batalioane de tancuri de 6,5 miliarde de euro sau cu patru batalioane de sisteme Typhon, care lansează rachete Tomahawk la peste 1.500 de km. şi pot lovi oricând Moscova?

Armata Română face în acest moment o mare greşeală: cumpără echipamente militare, nu capacităţi ce-i vor asigura descurajarea unui conflict sau câştigarea acestuia.

Iar acest lucru este valabil şi la alte categorii de forţe. Cine crede că o corvetă uşoară şi două nave de patrulare vor descuraja un atac al Rusiei la Marea Neagră sau vor asigura victoria se înşeală amarnic. În schimb, sute de nave mici dotate cu sisteme de rachete antinavă, drone maritime de suprafaţă şi subacvatice, drone aeriene cu rază lungă ar descuraja mai rapid un atac şi ar crea o forţă de lovire ce ar asigura victoria, dacă ne uităm la lecţiile învăţate din războiul de la graniţa noastră.