De ce sunt sfătuiți egiptenii să mănânce gheare de pui?

• Egiptul se confruntă cu o criză economică din ce în ce mai gravă, o situație atât de acută încât populația sa se luptă pentru a-și hrăni familiile.
• Pentru mulți oameni, articole care erau anterior produse de bază, cum ar fi uleiul de gătit și brânza, au devenit obiecte de lux inaccesibile.
• Prețul unor produse s-a dublat sau triplat în câteva luni.

Egiptul se confruntă cu o criză economică din ce în ce mai gravă, o situație atât de acută încât populația sa se luptă pentru a-și hrăni familiile. Cel mai recent sfat nutrițional din partea statului a sugerat gătitul unor gheare de pui – o parte a păsării bogată în proteine, rezervată de obicei ca resturi pentru câini și pisici. Această recomandare a stârnit furie și a intensificat criticile la adresa guvernului.

Multe țări se luptă cu o inflație în creștere, dar Egiptul, care a depășit cu puțin peste 30% în martie, este una dintre cele care suferă cel mai mult. Pentru mulți oameni, articole care erau anterior produse de bază, cum ar fi uleiul de gătit și brânza, au devenit obiecte de lux inaccesibile. Prețul unor produse s-a dublat sau triplat în câteva luni.

„Mănânc carne o dată pe lună, sau nu o cumpăr deloc. Cumpăr pui o dată pe săptămână”, spune Wedad, o mamă a trei copii în vârstă de 60 de ani, în timp ce își croiește drum printre tarabe.

O parte din motivul pentru care Egiptul se luptă este faptul că se bazează foarte mult pe alimentele importate, mai degrabă decât pe agricultura internă, pentru a-și hrăni populația uriașă de peste 100 de milioane de oameni. Chiar și cerealele pentru a hrăni găinile sunt transportate. Anul trecut, pe parcursul a 12 luni, lira egipteană a pierdut jumătate din valoarea sa față de dolarul american. Astfel, în ianuarie, când guvernul a devalorizat din nou moneda, costul importurilor, cum ar fi cerealele, a crescut considerabil, scrie BBC.

În urmă cu un an, Wedad trăia confortabil din pensia sa lunară. Ea s-ar fi descris ca făcând parte din clasa de mijloc. Acum, la fel ca mulți alți egipteni, ea se luptă să ajungă la sfârșit de lună. Astăzi, ea a strâns doar suficienți bani pentru a cumpăra niște pui.

„Un vânzător mi-a spus că prețul pentru un kilogram de fileuri de pui era de 160 LE. Alții spun 175, 190, chiar 200″, spune Wedad, în timp ce face cumpărături.

„Picioarele de pui costă 90 LE, dar acum se vând chiar și oase de pui – iar ghearele costă doar 20″, adaugă ea cu un râs sarcastic.

Președintele Adbdul Fattah al-Sisi dă adesea vina pe tulburările care au urmat revoltei egiptene din 2011 și pe creșterea rapidă a populației pentru actualele probleme economice ale țării sale. El indică, de asemenea, pandemia urmată de războiul din Ucraina.

Invazia rusă din Ucraina din martie anul trecut a dat o lovitură serioasă economiei. Egiptul este al doilea mare importator de grâu din lume, iar cele două țări erau principalii săi furnizori. Când războiul a întrerupt exporturile, prețul grâului – și, în consecință, al pâinii – a crescut vertiginos. Vacanțierii ruși și ucraineni obișnuiau să viziteze Egiptul în masă, astfel că și sectorul turistic a pierdut bani.

Turismul, care obișnuia să genereze aproximativ 5 % din produsul intern brut (PIB), fusese deja grav afectat de pandemie. Analiștii sugerează că pașii greșiți din partea guvernului au înrăutățit o situație proastă.

Puterea și influența președinției, a armatei, a agențiilor de securitate și a serviciilor de informații a crescut în perioada în care președintele Sisi a fost la conducere, potrivit lui Timothy Kaldas, economist politic la think tank-ul The Tahrir Institute for Middle East Policy.

Kaldas spune că acest lucru s-a întâmplat prin extinderea întreprinderilor deținute de regim, armata, de exemplu, primind contracte de stat pentru proiecte uriașe de infrastructură. Ca urmare, implicarea sectorului privat s-a redus dramatic, companiile care nu sunt afiliate regimului nefiind în măsură să concureze. Mulți investitori străini au abandonat Egiptul. Din cauza dificultăților pe care le întâmpină, Egiptul s-a adresat Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a solicita un plan de salvare de patru ori în ultimii șase ani. Aproape jumătate din veniturile statului sunt destinate rambursării acestor datorii, care se ridică la 90% din PIB.

Țările din Golf, cum ar fi Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au cumpărat active de stat și au contribuit la sprijinirea Egiptului, dar au înăsprit și condițiile pentru alte investiții. Atât Occidentul, cât și vecinii din Golf se tem de consecințele în cazul în care cea mai populată țară din Orientul Mijlociu ar da faliment. Problemele economice din trecut au dus la revolte și au contribuit la căderea foștilor președinți Hosni Mubarak și Mohammed Morsi. Și există deja semne că furia tot mai mare a populației din cauza economiei va provoca din nou tulburări.

„Nu pot să vă spun cât de mult regretăm noi, femeile, ziua neagră în care ne-am dus să vă votăm”, îi spune o gospodină egipteană președintelui Sisi într-un videoclip pe rețelele de socializare care a devenit viral. „Ne-ați făcut viața un iad”.

Ea numără niște mărunțișuri din poșetă, întrebându-se cum ar trebui să își hrănească copiii cu atât de mult. Între timp, în apartamentul ei, Wedad taie fasolea verde și roșiile pentru a pregăti fasouliya khadra, un fel de mâncare tradițională pentru nepoții ei. Gândul ei se îndreaptă spre luna sfântă islamică a Ramadanului. Poate că implică postul de la răsărit la apus, dar de obicei sunt și ospețe generoase.

„Ce voi face anul acesta?” întreabă Wedad, clătinând din cap. Își imaginează că până și puiul va fi în curând scos din meniu. „Abia îmi pot permite o supă de linte”.

Citește și:

Criza acțiunilor bancare se adâncește pe măsură ce prăbușirea SVB alimentează temerile de noi probleme economice mondiale

Biden încearcă să prevină o criză financiară și politică

Criza de la BBC escaladează în timp ce jucătorii și vedetele îl susțin pe Gary Lineker, gazda suspendată a meciurilor de fotbal