• Grupurile societății civile și unii politicieni susțin că ar trebui făcute publice mai multe informații despre contractele pentru achiziționarea de vaccinuri, pe care guvernele le încheie cu grupurile farmaceutice
  • SUA a cheltuit mai mult de 10 miliarde dolari pentru a sprijini dezvoltarea de medicamente și vaccinuri pentru combaterea coronavirusului.
  • Nicio organizație nu a publicat un acord contractual complet, iar relatări detaliate ale negocierilor sunt foarte puține.

Contractele de achiziții publice de medicamente sunt întotdeauna confidențiale, iar companiile divulgă rareori informații comerciale, relatează Financial Times. Dat fiind însă nivelul fără precedent al investițiilor publice în dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID-19, grupurile societății civile și unii politicieni au susținut că ar fi trebuit făcută o excepție și ar fi trebuit făcute publice mai multe informații.

La începutul acestui an, Sandra Gallina, responsabila UE pentru cumpărarea vaccinurilor împotriva COVID-19, s-a prezentat în fața parlamentului european, invitată de eurodeputați care au cerut o mai mare transparență în contractele confidențiale de achiziții ale UE cu dezvoltatorii de medicamente.

„Iau pe deplin în considerare această critică”, a declarat Gallina în septembrie, deviind atacurile asupra a ceea ce unii au considerat a fi un proces prea opac, având în vedere numărul de vieți umane și sumele implicate. Dar după două luni, se cunoaște încă foarte puțin despre termenii contractelor pentru achiziționarea de vaccinuri, pe care UE le-a semnat cu grupuri farmaceutice precum AstraZeneca, Pfizer-BioNTech, Sanofi-GlaxoSmithKline și CureVac.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

„Este o cultură a non-transparenței”, a declarat Jamie Love, șeful organizației non-guvernamentale non-profit Knowledge Ecology International (KEI). „După ce secretul este]dezvăluit, ceea ce vedeți este o privatizare masivă a miliarde de dolari din fonduri guvernamentale”, a adăugat el.

Foarte puține informații au fost lansate oficial de către companii sau de către cumpărătorii guvernamentali. Nicio organizație nu a publicat un acord contractual complet, iar relatări detaliate ale negocierilor sunt foarte puține.

Companiile americane s-au folosit de obicei de firme de avocatură externe pentru a negocia puncte mai sensibile din cadrul contractelor, în special referitor la răspundere, potrivit sursei.

În septembrie, la Parlamentul European, Gallina a declarat că a avut o atitudine fermă împotriva presiunilor companiilor farmaceutice de a renunța la răspunderea uzuală, motivate prin calendarul accelerat de cercetare și dezvoltare a vaccinurilor. „Directiva privind răspunderea pentru produse nu a fost atinsă”, a afirmat ea.

Preocupările legate de răspunderea corporativă au rămas puncte de dispută și au rămas în așteptare până când în această lună a fost făcut anunțul unui contract de 300 de milioane de doze de vaccin între UE și Pfizer-BioNTech, au spus persoane care cunosc detalii. Acordul ar fi trebuit anunțat pe 9 noiembrie, când au fost lansate rezultatele pozitive ale studiului vaccinului, dar a fost amânat trei zile până când au fost rezolvate aceste aspecte.

În SUA, Kathryn Ardizzone, consilierul juridic al KEI, a declarat că guvernul a avut tendința de a fi chiar mai puțin transparent decât producătorii, cenzurând chiar mai multe informații cu privire la documentele publicate decât companiile.

Thomas Cueni, șeful Federației Internaționale a Producătorilor și Asociațiilor Farmaceutice, un grup de lobby, a susținut că transparența este vitală pentru studiile clinice, dar că publicarea informațiilor contractuale confidențiale nu ar fi „de mare ajutor”. „Există o mulțime de informații despre prețurile vaccinului Covid disponibile, deci există transparență în această privință”, a declarat dl Cueni. „Darîn ceea ce privește tranzacțiile producătorilor de vaccinuri cu guvernele, aceasta este o informație de proprietate comercială, care este supusă diferitelor legislații naționale”.